Nunta lui William cu Kate: Patru familii regale din Balcani invitate, două nu

0

Casa de Windsor a avut întotdeauna legături strânse cu familiile regale din Balcani. Cu toate acestea, doar patru familii regale din regiune – română, bulgară, greacă şi iugoslavă – participă la nunta prinţului William cu Kate Middleton, în timp ce alte două – albaneză şi muntenegreană – nu au fost invitate.

Toate ţările din Balcani sunt republici, dar membrii caselor lor regale locuiesc acolo, participând la ”circuitul cocktail-urilor” şi alimentând dealerii de bârfe şi cititorii de reviste glossy, scrie revista The Economist pe blogul Eastern approaches, în ediţia de joi.

O dovadă a legăturilor strânse ale Casei de Windsor cu familiile regale din Balcani este aceea că soţul actualei regine (şi bunicul prinţului William) s-a născut în Corfu, cu titlul de prinţul Philip al Greciei şi a trebuit să renunţe la religia sa ortodoxă în favoarea celei anglicane atunci când s-a căsătorit cu prinţesa Elisabeta.

Fostul rege al României, Mihai, în vârstă de 90 de ani, stră-strănepotul reginei Victoria, se numără printre invitaţii din catedrala Westminster vineri. Văr de-al treilea al reginei, a întâlnit-o pe soţia sa, Ana, în noiembrie 1947, la nunta Elisabetei cu prinţul Philip.

S-a întors apoi acasă, unde a fost forţat să abdice de către comunişti, o lună mai târziu. El a petrecut cea mai mare parte a vieţii sale în exil în Elveţia, dar a fost nevoit pentru a-şi întreţine familia să lucreze şi ca fermier de pui în Marea Britanie.

Regele Bulgariei Simeon al II-lea de Saxa Coburg-Gotha, o altă rudă îndepărtată a reginei, a primit o invitaţie, deşi legăturile sale cu Marea Britanie şi membrii acestei case regale sunt mai slabe

decât ale unora dintre omologii săi din Balcani care au fost invitaţi. Simeon a trăit o mare parte a vieţii sale în exil, în Spania, dar în perioada 2001-2005 a fost ales premier al Bulgariei.

Nunta prinţului William este de asemenea urmărită la faţa locului de naşul său Constantin, fostul rege al Greciei şi văr al prinţului Charles, moştenitorul tronului britanic. Constantin a fost forţat să plece în exil în 1974, după reinstaurarea democraţiei în ţara sa şi locuieşte la Londra.

Constantin a fost cavalerul de onoare la nunta din 1985, de la Londra, a prinţesei Katherine a Iugoslaviei, care este grecoaică, şi prinţului moştenitor Alexander al Iugoslaviei. Ambii participă vineri la nunta regală.

Alexander, care s-a mutat înapoi în Serbia după exilul de la Londra, este finul reginei, căreia el îi spune Lizzie în privat. Faimos, el s-a născut în 1945, în camera 212 din Hotelul de lux din Londra Claridge’s. Dar legea iugoslavă cerea ca el să fie născut pe teritoriul iugoslav pentru a putea deveni rege. Din fericire, în contextul în care familia sa se afla în exil la Londra, premierul britanic pe timp de război, Winston Churchill, a declarat camera teritoriu iugoslav în acea zi.

Nou-născutul a fost dus la Westminster Abbey, unde a fost botezat de Patriarhul Gavril al Serbiei, în prezenţa regelui George al VI-lea al Marii Britanii şi a prinţesei Elisabeta. Educat în Marea Britanie şi SUA, prinţul Alexander a servit în armata britanică şi vorbeşte cu un pronunţat accent englezesc specific clasei superioare. Un reportaj recent al BBC despre casa regală sârbă a prezentat imagini de la botezul lui.

Spre deosebire de monarhii român, bulgar şi grec, care au rădăcini germane, cel iugoslav este autohton. Întemeietorul dinastiei iugoslave Karagheorghevic a fost George cel Negru, un crescător de porci care a condus prima revoltă sârbă împotriva otomanilor, în 1804. Website-ul casei regale sârbe prezintă însă ramuri utile ale arborelui genealogic, care arată relaţiile sale cu celelalte familii regale din Europa.

Familia regală albaneză nu au fost invitată la ceremonia de vineri. Zog, primul şi singurul rege al Albaniei din vremurile moderne, a domnit între 1928 şi 1939. Fiul său, Leka, s-a născut cu două zile înainte ca familia să fie forţată să plece în exil, în 1939, când ţara a fost invadată de trupele lui Mussolini. El a petrecut un timp în Marea Britanie, locuind şi la Hotelul Ritz.

Apoi, familia s-a mutat în Egipt, la invitaţia regelui Farouk, un descendent al fondatorului Egiptului modern, Muhammed Ali Pasha, un albanez născut în Kavala, ce aparţine acum Greciei. Leka a devenit mai târziu ofiţer în armata britanică, dar a trăit o mare parte a vieţii sale în Africa de Sud înainte de a reveni la Tirana.

Nici familia regală din Muntenegru nu se află pe lista invitaţilor, probabil pentru că prinţul moştenitor Nikola Petrovic Njegos, care a trăit toată viaţa în Franţa, nu are conexiuni britanice evidente.

El este strănepotul regelui Nikola, care a fost detronat în 1918, când Muntenegrul a devenit parte a Iugoslaviei iar Karadjordjevics al Serbiei şi-a asumat monarhia întregii ţări. Nikola a fost odată cunoscut sub numele de ”socrul Europei”, în contextul în care fiicele sale s-au căsătorit, cel mai vizibil, cu membri ai familiilor regale italiană şi rusă.

Cele mai multe familii regale din Balcani sunt, probabil deloc surprinzător, în favoarea unei restaurări a monarhiilor lor. Subiectul a fost dezbătut în Albania, România, Serbia şi Bulgaria după căderea comunismului, dar se pare că momentul a trecut.

Totuşi, cel puţin pentru unii sârbi, bulgari, români şi greci, prezenţa familiei regale a „lor” la Westminster Abbey, vineri, este o sursă de mândrie şi mai presus de toate o împunsătură delicioasă la adresa oricăruia dintre vecinii lor reprezentaţi de simpli ambasadori.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.