Partidele dominante din Balcani „au furat” retorica extremei-drepte

0

Slăbiciunea formaţiunilor radicale din România se datorează parţial faptului că partidele principale au adoptat puncte de vedere care ar putea fi considerate extremiste în altă parte, cum ar fi un conservatorism moral puternic, adânc respect pentru Biserica Ortodoxă şi antipatia faţă de grupuri minoritare ca romii, homosexualii şi lesbienele, spun experţii citaţi în ediţia de vineri a cotidianului The Irish Times.

„Naţionalismul nu este la fel de puternic cum a fost în anii 1990 iar populismul face parte atât de mult din curentul dominant încât naţionaliştii sunt secătuiţi”, a declarat Alina Mungiu-Pippidi, preşedintele Societăţii Academice Române.

În România, provocarea în stil Volen Siderov/Jean Marie Le Pen, la adresa elitei politice a fost reprezentată în 2000 de ultra-naţionalistul Corneliu Vadim Tudor, liderul Partidului România Mare.

Un fost „poet de curte” al dictatorului Nicolae Ceauşescu, Tudor a devenit o figură politică proeminentă în anii 1990. Pledoariile sale pentru mândria naţională şi patriotism precum şi denunţarea amplelor minorităţi romă şi maghiară din România au atins o coardă sensibilă într-o ţară confruntată cu sărăcia, instabilitatea şi divizări sociale profunde după revoluţia din 1989, se arată în analiză.

Partidul România Mare a fost eliminat din Parlament după alegerile din 2008, dar, un an mai târziu, Tudor a obţinut un loc în Parlamentul European alături de un aliat incomod, Gigi Becali, un om

de afaceri scandalos pentru insultarea evreilor, ţiganilor şi maghiarilor, printre multe altele. Ei sunt atractivi pentru unii alegători în calitate de personaje agresive, dar nu constituie o forţă politică unificată, potrivit Irish Times.

Faptul că slăbiciunea mişcărilor radicale stă în aceea că viziunea partidelor dominante poate fi la fel de extremistă, este ilustrată şi de ţara vecină Bulgaria. Prin denunţarea demersului Turciei de a adera la Uniunea Europeană, solicitarea de compensaţii în urma Primului Război Mondial de la Ankara şi retorica violentă privind romii, partidul de extremă-dreapta Ataka este vocea cea mai stridentă din politica bulgară.

Deşi a fost fondat oficial doar cu câteva luni înainte de alegerile din 2005, Ataka a obţinut peste 8% din voturi în scrutin şi şi-a asigurat 21 de locuri în parlament, o poziţie consolidată de alegerile din 2009.

Ataka este creaţia lui Volen Siderov, care a atras mai întâi publicul după programul de televiziune cu acelaşi nume, în care a dat vina pentru multele dintre tarele Bulgariei pe minoritatea turcă, marea comunitate de romi şi corupţia şi venalitatea politicienilor din partidele de guvernământ.

Grupurile de dreapta l-au acuzat de antisemitism virulent, dar Siderov descrie perspectivele partidului ca fiind „naţionalismul defensiv, un sistem imunitar care salvează naţiunea de la dispariţie”.

Această abordare nu numai că a asigurat Ataka o prezenţă semnificativă în Parlamentul bulgar, dar i-a adus şi obţinerea a două locuri în Parlamentul European, unde unul dintre reprezentanţii săi a suscitat scandal din cauza unui e-mail rasist şi sexist despre un parlamentar rom, în 2006 /Dimităr Stoianov a comentat într-un e-mail că Livia Jaroka, europarlamentar de etnie romă reprezentând Budapesta, nu este cea mai potrivită persoană pentru premiul anual al Revistei Parlamentului, n.red/.

A fost anul în care Siderov a suscitat o atenţie internaţională mai mare atunci când a ajuns în turul al doilea de scrutin al alegerilor prezidenţiale cu Gheorghi Părvanov, actualul preşedinte al ţării, un eveniment pe care mulţi l-au comparat cu provocarea lui Jean Marie Le Pen, în 2002, când a ajuns în turul doi cu Jacques Chirac.

Există însă indicii potrivit cărora steaua Ataka ar fi acum în declin. O mare parte din retorica sa anti-corupţie i-a fost furată de Gerb, noul partid de guvernământ condus de fostul bodyguard Boiko Borisov, cu limbaj radical, care se bucură în prezent de sprijinul larg al parlamentarilor din Ataka.

Unii analişti se întreabă dacă Siderov încearcă să obţină sprijinul lui Borisov pentru altă lovitură la preşedinţie în alegerile din toamnă, în timp ce sondajele arată că sprijinul pentru Ataka a scăzut la doar 3%.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.