Pentagonul şi CIA din ce în ce mai întrepătrunse

0

Numirea generalului David Petraeus, ca nou director al CIA şi a lui Leon Panetta, până acum în fruntea agenţiei de inteligenţă, ca ministru al apărării confirmă accentuarea întrepătrunderii între funcţiile militare şi cele ale serviciilor secrete.

Campaniile din Irak şi Afganistan, unde contraterorismul este vital, obligă la o regândire a rolului de soldat şi de spion, iar desemnarea lui Petraeus vine într-un moment în care funcţiile CIA sunt, mai mult ca oricând în istoria sa, o extensie a forţei letale militare, notează vineri într-un editorial ziarul ABC.

S-ar putea spune că Petraeus, care s-a aflat în fruntea trupelor americane în războaiele din Irak şi Afganistan, acum va conduce un al treilea război, de data aceasta în Pakistan, unde agenţii CIA combat sub acoperire susţinerea talibanilor.

Panetta, ca director al agenţiei, a transformat-o deja într-o organizaţie paramilitară lansând bombardamente asupra poziţiilor rebelilor din Pakistan, folosind avioane fără echipaj utilizate şi în Afganistan. În ultimii doi ani, CIA a organizat 192 de atacuri de aceste tip, soldată cu moartea a 1.890 de militanţi islamişti.

Înlocuirea lui Panetta cu Petraeus evidenţiază această tendinţă, iar acum CIA va face un nou pas, de la „agenţie paramilitară” la cel de „agenţie militarizată”, este de părere ziarul The Washington Post.

În funcţiile sale de şef al trupelor internaţionale pe aceste fronturi, generalul Petraeus a recurs din ce în ce mai mult la unităţile speciale ale forţelor armate şi la firme private de securitate pentru a

desfăşura misiuni secete de strângere de informaţii. Pe de altă parte, în calitatea sa de şef al Comandamentului Central al SUA, post pe care l-a ocupat între detaşările sale în Irak şi Afganistan, el a semnat un ordin secret autorizând unităţile speciale de armată să realizeze activităţi de spionaj în Arabia Saudită, Iordania, Iran şi în alte locuri în afara tradiţionalelor zone de război.

Această îmbinare a funcţiilor se vede şi în rolul pe care îl desfăşoară SUA în „primăvara arabă”. Fără să trimită trupe pe teritoriul libian, agenţi secreţi îi ajută pe teren pe rebelii care luptă împotriva colonelului Gaddafi. Ceea ce face ca Congresul să aibă o marjă tot mai îngustă de manevră.

Unii reprezentanţi politici au denunţat că „agenţii militari şi de spionaj operează într-un secretism atât de mare, încât este greu să obţii informaţii privind rolul SUA în misiuni pecum cele din Irak, Afganistan, Pakistan iar acum Libia şi Yemen”. Potrivit experţilor, este deja irelevant să mai poată fi catalogată o anumită acţiune drept acţiune sub acoperire sau operaţiune specială militară.

Preşedintele Obama vrea să se înconjoare de persoane loiale, odată cu apropierea alegerilor din 2012, şi nu mai este timp să fie adus cineva nou care să înveţe din mers şi să facă greşeli. Apărarea şi Serviciile Secrete sunt deja suficient de complicate pentru a aduce un necunoscut care să fie „scump”din punct de vedere strategic şi politic.

Panetta a fost un element-cheie în restaurarea moralei în CIA, în relansarea Serviciului Naţional Clandestin (NCS) şi în extinderea cursurilor de limbi străine. Este şi un expert în elaborarea bugetului, lucru util având în vedere deficitul SUA. În timp ce Petraeus, care la început nu era un apropiat al lui Obama, aduce CIA o cunoaştere profundă a informaţiilor secrete din Afganistan şi din Irak. El şi-a demonstrat loialitatea faţă de comandantul şef şi l-a ajutat să schimbe inteligenţa militară.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.