Efectele uciderii lui Osama ben Laden, în opinia presei americane

0

Intr-o analiză la cald, făcută imediat după aflarea veştii privind uciderea în Pakistan a liderului Al Qaida, Ossama ben Laden, ediţiile de luni ale ziarelor din Statele Unite ale Americii apreciază că dispariţia teroristului numărul unu al planetei va avea două efecte imediate.

Primul dintre ele, potrivit The New York Times, este că susţinătorii lui Ben Laden vor profita de moartea mentorului lor pentru a-l transforma în martir şi a-şi intensifica lupta împotriva Occidentului, ceea ce ar putea reprezenta noi provocări în lupta împotriva terorismului.

Al doilea efect ar fi acela că, pentru preşedintele SUA, Barack Obama, uciderea lui Ben Laden reprezintă una dintre cele mai răsunătoare victorii în plan local şi internaţional, dat fiind că şi-a trecut în cont unul dintre principalele trofee de război pentru care americanii de rând făcuseră o adevărată obsesie.

Această situaţie îi permite lui Obama să întoarcă pagina războiului din Afganistan şi să insiste pe aducerea acasă a trupelor americane. Totodată, moartea lui Ben Laden pică într-un moment crucial pentru Obama, care speră să obţină un nou mandat la Casa Albă. Preşedintele american poate susţine că el a fost singurul care a reuşit să obţină ceea ce republicanii îş i doreau de multă vreme, dar fără succes.

Potrivit Washington Post, dificultăţile Americii în lumea islamică începând cu momentul 11 septembrie 2001 au fost cauzate de răspunsul deplasat sau de o suprareacţie la atacurile Al Qaida. Cu toate acestea, ideea că SUA ar fugi de la faţa locului a fost în mod convingător respinsă. Chiar şi după greşelile catastrofale din Irak, fostul preşedinte american George W. Bush a insistat pentru a susţine scenariul continuării luptei de către americani.

„Vom fi neobosiţi în apărarea cetăţenilor noştri”, a declarat preşedintele Obama, anunţând moartea lui ben Laden, de la Casa Albă, chiar înainte de miezul nopţii. „S-a făcut dreptate”, a adăugat el, în stilul unui film western clasic cu privire la urmărire şi pedeapsă, comentează Washington Post.

O întrebare care merită supusă unei analize atente în zilele următoare este dacă o parte a serviciilor secrete pakistaneze ştia că ben Laden se ascundea într-o casă de lângă o clădire a armatei pakistaneze.

De asemenea, va fi crucial, pe viitor, cum se vor desfăşura operaţiunile americane în Pakistan şi în alte ţări musulmane.
Al Qaida şi-a pierdut din entuziasm cu mult înainte de moartea liderului său, remarcă totodată publicaţia americană.

A ars prea tare, şi-a făcut duşmani peste tot şi a câştigat o anumită putere – în Irak, în Afganistan, şi chiar şi în zonele tribale din Pakistan. Cu toate acestea, lumea islamică s-a distanţat din ce în ce mai mult, nu de islamul salafist de genul celui practicat de Al Qaida, ci de tacticile teroriste, care au ajuns să ucidă mai mulţi musulmani în întreaga lume decât americani.

Pe de altă parte, aminteşte New York Times, ani de zile după atacurile din 11 septembrie, numele de Al Qaida şi faima lui ben Laden s-au răspândit asemenea unei ciume politice a secolului XXI-lea.

Grupări care au luat numele Al Qaida sau care acţionează în numele cauzei sale au atacat trupele americane în Irak, au bombardat puncte turistice din Bali şi au aruncat în aer trenuri de călători în Spania.

Până în ziua de azi, amploarea exactă a puterii sale a rămas necunoscută. Nu se ştie pe cât de mulţi membri poate conta Al Qaida cu adevărat, în cât de multe ţări au pătruns celulele sale şi, dacă aşa cum s-a lăudat ben Laden, el a încercat să doteze Al Qaida cu arme chimice, biologice şi nucleare.

Pentru ben Laden, ca şi pentru Statele Unite, punctul de cotitură a venit în 1989, odată cu înfrângerea sovieticilor în Afganistan.

Pentru Statele Unite, care au sprijinit rezistenţa afgană cu miliarde de dolari în arme şi muniţii, acea înfrângere a marcat începutul sfârşitului Războiului rece şi naşterea unei noi ordini mondiale. Ben Laden, care au sprijinit rezistenţa cu bani, echipamente de construcţii şi locuinţe, a văzut în retragerea sovieticilor o afirmare a puterii musulmane şi o oportunitate de a recrea puterea politică islamică şi de a răsturna guvernele necredincioase prin jihad, sau războiul sfânt.

Prin anii ’90, Al Qaida a evoluat într-o reţea extinsă şi slab conectată de relaţii simbiotice. Poate cea mai importantă dintre aceste alianţe a fost cea cu talibanii, care au ajuns la putere în Afganistan în mare măsură cu ajutorul lui ben Laden şi care i-au oferit în schimb un refugiu şi o rampă de lansare pentru războiul sfânt.

Prin perspectiva evenimentelor de la 11 septembrie pare ironic faptul că americanii şi Osama ben Laden au luptat de aceeaşi parte împotriva sovieticilor în Afganistan – ca şi cum americanii l-ar fi

creat într-o anumită măsură pe monstrul ben Laden prin furnizarea de arme şi bani pentru arabi. Complexul de la Tora Bora, unde se ascundeau membrii Al Qaida a fost creat cu ajutorul CIA, drept bază pentru afganii care luptau împotriva sovieticilor.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.