Jumătate dintre români cred că este nevoie de protecţia scutului antirachetă

0

Cei mai mulţi dintre români, respectiv două treimi, au auzit de sistemul american de apărare antirachetă, iar jumătate cred că ţara are nevoie de această protecţie, relevă un studiu al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) realizat în perioada 20-22 aprilie.

Potrivit studiului transmis luni ,persoanele din mediul urban au auzit în proporţie mai mare despre sistemul american de apărare antirachetă decât cele din mediul rural.

”Distribuţia în funcţie de vârstă relevă faptul că tinerii (18-35 de ani) au auzit despre acest sistem în proporţie de 52,5%, proporţie semnificativ mai mică decât, spre exemplu, cea a persoanelor cu vârste cuprinse între 51 şi 65 de ani (74,2%) (…)

Majoritatea românilor – 52% – consideră că România are nevoie de protecţia scutului antirachetă; în acelaşi timp, 43% consideră că România nu avea nevoie de această protecţie, în timp ce restul de 5% sunt nehotărâţi sau nu oferă un răspuns”, se arată în studiu.

Gradul de informare a respondenţilor creşte direct proporţional cu nivelul de şcolaritate, iar 71% dintre subiecţi declară că au auzit despre sistemul american de apărare antirachetă de la televizor.

Potrivit studiului, principala sursă de informare despre participarea României la sistemul american de apărare antirachetă este televiziunea (66%).

”Cel mai important avantaj al proiectului, menţionat de 31% dintre respondenţi, este cel legat de siguranţa ţării. Alte avantaje menţionate de subiecţi sunt protecţia din partea SUA sau NATO în caz de război şi o mai bună colaborare cu SUA şi alte ţări.

Principalul dezavantaj al proiectului îl reprezintă, în opinia respondenţilor, faptul că România ar putea deveni ţinta unor atacuri (8,9%). Alte dezavantaje sunt: deteriorarea relaţiilor cu Rusia (8,4%) sau cheltuielile mari pentru România (7,2%)”, mai relevă sondajul.

Două treimi dintre cei care au auzit de scutul de apărare antirachetă cred că participarea României la acest sistem este o idee bună, iar 74% spun că această participare va influenţa securitatea naţională într-un mod pozitiv.

Persoanele trecute de vârsta de 65 de ani tind să privească participarea României la sistem ca pe un lucru pozitiv în mai mare măsură decât respondenţii mai tineri (72,9%).

Jumătate dintre cei chestionaţi atribuie responsabilitatea asupra sistemului Statelor Unite ale Americii, iar un sfert o trec în contul NATO. Cu toate acestea, 89% spun că NATO se implică, total sau parţial, în acest proiect.

Un sfert dintre cei chestionaţi consideră că parteneriatul dintre România şi Statele Unite ale Americii ar trebui să aducă ţării în primul rând siguranţă şi protecţie naţională, însă doar 13,2% cred că acest lucru se va întâmpla.

Influenţa asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor care locuiesc în zona în care va fi amplasat sistemul este percepută ca fiind mai mare, 52% spunând că aceştia vor fi influenţaţi în mare sau foarte mare măsură, iar 34% – în mică măsură.

Pe de altă parte, doar 3,4% consideră că soluţia cea mai bună ar fi ca România să refuze amplasarea elementelor scutului antirachetă.

”Protecţia militară (27,3%) şi ajutorul material şi financiar (9,6%) sunt principalele lucruri pe care subiecţii consideră că ar trebui să le ofere Statele Unite ale Americii în parteneriatul cu România. Devine evident faptul că principala preocupare a respondenţilor este siguranţa militară a ţării, pe al doilea plan remarcându-se sprijinul financiar”, se arată în document.

Atunci când sunt întrebaţi care sunt agresorii de care trebuie protejate statele participante la sistemul american de apărare antirachetă, respondenţii indică, în primul rând, Rusia – 17,8%, acesta fiind urmată de organizaţii teroriste – 7,2%, ţări arabe – 6,7%, musulmani – 6,6%, Iran – 3,9%.

Cumulând tendinţele înregistrate, devine evident faptul că principalii agresori identificaţi de către respondenţi sunt state sau actori din zona Orientului Mijlociu, respectiv de religie islamică, precum şi grupări teroriste.

Studiul IRES a fost realizat în perioada 20-22 aprilie, pe un eşantion de 1.665 persoane de peste 18 ani, iar marja de eroare a sondajului este de plus/minus 2,4%.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.