CÂT A COSTAT moartea lui Osama ben Laden, cel mai căutat om al planetei?

0 12

Osama ben Laden a atras atenţia întregii lumi la 11 septembrie 2001, când atacurile asupra Statelor Unite s-au soldat cu moartea a peste 3.000 de persoane şi cu rănirea altor câtorva sute, scrie BBC News.

În doar trei ani, Osama ben Laden, născut în Arabia Saudită, a devenit, dintr-o persoană obscură, unul dintre cei mai urâţi şi temuţi oameni din lume.

Moartea lui are un cost enorm: aproape 1.300 de miliarde de dolari. Aceasta este suma pe care SUA a aprobat-o pentru războaie, măsuri de securitate şi îngrijirea veteranilor, începând din 11 septembrie 2001.

Un studiu al Congresului, dat publicităţii în martie 2011, arată că SUA „a dat OK-ul pentru 1.283 de miliarde (n.r. de dolari), pentru operaţiuni militare si baze secrete. Salon.com scrie că majoritatea banilor au fost „pompaţi” în războiul din Irak, în baza unei „conexiuni inexistente a lui bin Laden şi a Al-Qaida cu Irakul”. De asemenea, sursa precizează că suma vehiculată este „aproape sigur” o subestimare. Asta pentru că ea nu include costurile obişnuite ale armatei, adică salariile militarilor, procurarea de arme şi antrenamentele.

 

Averea lui ben Laden

Osama ben Laden s-a născut în 1957, fiind, din câte se pare, al 17-lea din cei 52 de copii ai lui Mohamed ben Laden, un antreprenor multimilionar responsabil cu construirea a 80% din şoselele din Arabia Saudită. Moartea tatălui său într-un accident de elicopter în 1968 i-a adus tânărului o avere de câteva milioane de dolari.

În perioada când studia inginerie civilă la Universitatea Regele Abdul Aziz din Jeddah, Arabia Saudită, ben Laden a intrat în contact cu profesori şi studenţi din ramura mai conservatoare a islamului. Prin studiu şi dezbateri teologice, a ajuns să adopte islamul fundamentalist ca un zid de apărare împotriva a ceea ce el considera a fi decadenţa Occidentului.

Invazia sovietică din Afganistan din decembrie 1979 i-a schimbat viaţa lui ben Laden pentru totdeauna. El s-a alăturat cauzei anticomuniste, mutându-se în Afganistan unde, timp de un deceniu, a luptat în cadrul campaniei victorioase alături de mujahedini.

Experţi în servicii secrete consideră că Central Intelligence Agency (CIA) a jucat un rol activ în înarmarea şi antrenarea mujahedinilor, inclusiv a lui ben Laden. Sfârşitul războiului a dus la o schimbare a viziunilor sale.

Ura faţă de Moscova s-a transformat într-o ură faţă de Washington, după ce 300.000 de militari americani, printre care şi femei, au fost staţionaţi în Arabia Saudită, unde se află două locuri sfinte ale islamului, în timpul Războiului din Golf din 1991 împotriva Irakului. Ben Laden a promis răzbunare pentru ceea ce el considera a fi o blasfemie.

Alături de mulţi dintre colegii său mujahedini, a împrumutat din amestecul său de abilităţi de luptă şi zel islamic multor facţiuni antiamericane din Orientul Mijlociu.
Presiunea americană a pus capăt şederilor sale scurte din Arabia Saudită – care i-a retras cetăţenia în 1994 – şi apoi din Sudan, iar ben Laden s-a mutat înapoi în Afganistan în ianuarie 1996.

Această ţară, aflată în stare de anarhie, găzduia numeroase grupuri islamice, inclusiv miliţia talibană fundamentalistă, care a capturat capitala Kabul nouă luni mai târziu.
Deşi limitată din punct de vedere geografic, averea lui ben Laden, sporind în tot acest timp prin investiţii profitabile în întreaga lume, i-a permis să finanţeze şi să controleze o serie în continuă mişcare de alianţe militante transnaţionale prin reţeaua sa Al-Qaida.

 

Deviza: „Întotdeauna ucid americani pentru că ei ne ucid pe noi”

Uneori a lucrat ca broker, ocupându-se de logistică şi oferind sprijin financiar. În alte ocazii a condus propriile campanii violente. În februarie 1998 a emis o fatwa – edict religios – din partea Frontului Islamic Mondial pentru Jihad împotriva evreilor şi ‘cruciaţilor’, spunând că uciderea de americani şi de aliaţi ai lor este o datorie musulmană.

Şase luni mai târziu, două bombe au explodat în ambasadele americane din Kenya şi Tanzania. 224 de persoane au murit şi circa 5.000 au fost rănite. El a fost acuzat ca fiind principalul suspect, alături de 16 dintre camarazii săi.

Aproape peste noapte, ben Laden a devenit un ghimpe pentru America. Întruchipând rezistenţa fundamentalistă islamică în faţa Washingtonului, el a fost pus în scurt timp pe lisa FBI a celor mai căutate persoane, cu o recompensă de până la 25 de milioane de dolari pusă pe capul său.

SUA au lansat de pe mare 75 de rachete de croazieră asupra a şase tabere de antrenament în estul Afganistanului într-o încercare eşuată de a-l ucide.
Ben Laden a fost implicat şi în bombardarea, în 1993, a World Trade Center din New York, în explozia unei maşini capcană în 1995 în capitala saudită Riad şi în explozia unui camion într-o unitate militară din Arabia Saudită, soldată cu moartea a 19 militari americani.

Întotdeauna ucid americani pentru că ei ne ucid pe noi. Când atacăm americani, nu facem rău altor oameni„, a spus el. Însă, în cazul atacurilor din Nairobi şi Dar es Salaam, marea majoritate a persoanelor care au murit sau au fost rănite erau africani, nu americani.

Aroganţa averii sale l-a făcut pe ben Laden să ofere guvernului din Kazahstan mai multe milioane de dolari pentru arme nucleare tactice. Nu a fost aşadar o surpriză că atât SUA, cât şi Israelul ar fi trimis echipe speciale după el.

Au venit apoi evenimentele de la 11 septembrie 2001. Două avioane deturnate au intrat şi au distrus turnurile gemene World Trade Center din New York. Un alt avion a căzut peste Pentagon, la Washington, iar un al patrulea s-a prăbuşit pe un câmp din Pennsylvania. În total şi-au pierdut viaţa 3.000 de persoane, ceea ce a condus la operaţiunea americană împotriva talibanilor.

Forţele aliate au intrat în Afganistan la sfârşitul lui 2001. La acea vreme, s-a considerat că ben Laden ar fi fost ucis în timpul luptei de la complexul de peşteri Tora Bora. În realitate, el a trecut graniţa în Pakistan, o ţară în care a dobândit un statut atribuit de obicei starurilor pop sau actorilor, mai scrie BBC News.

Ultima dată când ben Laden a fost văzut de cineva în afară de cei din anturajul său foarte apropiat a fost la sfârşitul lui 2001 când se pregătea să plece din ascunzătoarea sa de la Tora Bora. S-a considerat că s-a îndreptat spre est, în Pakistan, pentru a primi adăpost de la câteva triburi paştune locale, loiale talibanilor şi care erau împotriva guvernului pakistanez condus de preşedintele Pervez Musharraf.

Căutarea lui ben Laden a luat o turnură importantă în 2003, odată cu arestarea, în Pakistan, a lui Khalid Sheikh Mohammed. Arestarea şefului operaţiunilor Al-Qaida şi presupusul creier al atacurilor asupra turnurilor gemene părea un semnal că cercul se strângea în jurul lui de ben Laden.

Armata pakistaneză a lansat în mai-iulie 2004 o importantă operaţiune de a-l prinde pe ben Laden de-a lungul graniţei afgane. Un an mai târziu, Musharraf a recunoscut că i s-a pierdut urma.

Deşi Al-Qaida a fost prolifică în a transmite mesaje audio, deseori pe interent şi prezentându-l pe numărul doi la comanda reţelei, Ayman al-Zawahiri, înregistrările video cu ben Laden au fost rare.

Apariţiile sale au fost atent programate şi au avut ca scop mobilizarea opiniei publice occidentale împotriva liderilor lor, potrivit analiştilor.

O astfel de înregistrare a fost transmisă în 2004 – în acelaşi an cu atentatele de la Madrid, – şi la câteva zile de la alegerile americane. O a doua înregistrare a fost transmisă în apropierea comemorării a şase ani de la atentatele de la 11 septembrie 2001, pentru a dezminţi zvonurile că ar fi fost omorât de ceva timp.

Pentru susţinătorii săi, ben Laden a fost un luptător pentru libertate împotriva SUA şi a Israelului şi nu, aşa cum era considerat de mulţi occidentali, un terorist cu mâinile pătate de sângele a mii de persoane.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata