Cum va evolua economia României în perioada 2012-2014, după planul guvernanţilor

0

Scenariul de prognoză pe termen mediu, respectiv perioada 2012-2014, prevede accelerarea creşterii economice cu ritmuri între 4,0-4,7%, care să recupereze scăderile din anii 2009-2010 datorate crizei economico-financiare şi asigurarea reducerii decalajelor faţă de statele membre UE mai dezvoltate (caching-up), potrivit Programului Naţional de Reformă (PNR) 2011-2013, recent adoptat de Executiv.

De asemenea, cadrul macroeconomic pentru anul 2011 ia în considerare faptul că evoluţiile economice şi financiare se vor îmbunătăţi şi economia îşi va relua creşterea sustenabilă, astfel încât să fie posibilă o majorare a Produsului Intern Brut cu 1,5%.

Scenariul până în 2014 se bazează pe îmbunătăţirea activităţii în toate sectoarele economiei, în special în ramurile industriale cu potenţial ridicat de export, precum şi în sectorul construcţiilor, care poate fructifica necesarul de infrastructură existent în toate domeniile.

Astfel, PIB-ul real pentru 2011 este prevăzut la 1,5%, iar cel nominal la 5,5%, pentru 2012 la 4%, respectiv 8,9%, în 2013 – 4,5%, respectiv 9,1%, iar pentru 2014 este estimat un PIB real de 4,7% şi unul nominal de 9,3%.

Potrivit documentului, cererea internă va fi motorul acestei evoluţii, cu ritmuri de creştere a formării brute de capital fix de peste 5,8%, până la 8,5% în 2014.

În timp ce cheltuielile consumului privat se vor majora cu ritmuri în jur de 4%, în condiţiile creşterii veniturilor disponibile şi a încrederii în climatul economic, cheltuielile cu consumul guvernamental vor începe să înregistreze dinamici pozitive, după doi ani de diminuare, care să asigure totuşi reducerea ponderii lor în produsul intern brut şi îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor bugetare.

Exporturile şi importurile de bunuri şi servicii se vor menţine la niveluri ridicate, înregistrând creşteri – în termeni reali – de peste 7%.

Executivul estimează pentru perioada 2011-2014 un ritm mediu anual de creştere a exporturilor de bunuri de 13,9%. Activitatea economică internă va necesita importuri suplimentare, în creştere, cu un ritm mediu anual de 11,6%. Ca urmare, ponderea deficitului comercial FOB-FOB în PIB se va situa pe un trend descendent până la 2,5% în anul 2014. Astfel, exportul FOB va creşte de la 37,29 miliarde euro în 2010, la 42,91 miliarde euro în 2011, 49,13 miliarde euro în 2012, 55,86 miliarde euro în 2013 şi 62,85 miliarde euro în 2014.

Deficitul de cont curent se va menţine în limite sustenabile, urmând să reprezinte 4,1% din PIB în anul 2014. Excedentul balanţei transferurilor curente va compensa parţial, ca şi până în prezent, impactul negativ al deficitului balanţei comerciale şi al balanţei veniturilor.

Potrivit PNR, în anul 2011, tendinţa de reducere a inflaţiei va fi vizibilă la nivelul inflaţiei de la sfârşitul anului, aceasta înregistrând o diminuare cu peste 3 puncte procentuale, iar pentru perioada 2012-2014 se prognozează intensificarea procesului de reducere a inflaţiei, în contextul menţinerii conduitei ferme a politicilor monetare, cât şi a celorlalte componente de politici economice (fiscală, a veniturilor).

Promovarea unei politici salariale prudente şi continuarea reformelor structurale vor menţine procesul de dezinflaţie pe o traiectorie sustenabilă. Astfel, rata inflaţiei urmează să scadă până la nivelul de 2,5% (decembrie/decembrie an anterior) în anul 2014, cu o medie anuală de 2,8%. Astfel, inflaţia la sfârşitul anului 2011 este estimată la 4,8%, în 2012 la 3%, în 2013 la 2,8% şi la 2,5% în 2014, în timp ce inflaţia medie anuală va fi de 6,5% în 2011, 3,5% în 2012, 3,2% în 2013 şi la 2,8% în 2014.

Pe piaţa muncii, începând cu anul 2011, pe fondul reluării creşterii economice, se aşteaptă îmbunătăţiri, creându-se condiţiile pentru creşterea locurilor de muncă şi îmbunătăţirea ocupării pentru populaţia în vârstă de 20-64 ani, în vederea realizării obiectivului asumat în Strategia Europa 2020.

De asemenea, se aşteaptă ca numărul şomerilor (conform BIM) să intre pe o pantă descrescătoare, astfel încât rata şomajului să se diminueze până la 5,8%, nivel mai mic decât cel din anul 2010 cu 1,5 puncte procentuale.

PNR precizează că evoluţia macroeconomică prognozată este expusă la o serie de riscuri potenţiale care pot încetini tendinţa estimată din cauza unei creşteri mai mici sau chiar scăderi ale economiei mondiale, inclusiv în economiile din cadrul Uniunii Europene, care ar diminua cererea pentru exporturile româneşti.

De asemenea, această evoluţie mai poate fi influenţată de absorbţia scăzută a fondurilor europene, ceea ce ar implica un nivel redus al investiţiilor, de propagarea unor efecte negative potenţiale din cauza tensiunilor financiare acumulate în unele state membre. Dificultăţile legate de datoriile publice externe ale unor state membre ale zonei euro pot transfera probleme în alte state din UE, iar consolidarea fiscală din ţările cu deficite bugetare mari poate induce reducerea cererii interne.

Nu în ultimul rând, evoluţia macroeconomică prognozată în PND ar mai avea de suferit şi în urma menţinerii unei creditări limitate cu efect asupra consumului, creşterii preţurilor internaţionale (resurse energetice, materii prime, produse agricole) şi manifestarea unor condiţii climatice nefavorabile pentru agricultură.

Programul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintă platforma-cadru pentru definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanţă cu politicile Uniunii Europene (UE), având ca priorităţi realizarea unei economii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi de coeziune socială.

PNR a fost elaborat sub coordonarea Departamentului pentru Afaceri Europene din cadrul Guvernului României, pe baza contribuţiilor tuturor ministerelor şi instituţiilor componente ale Grupului de Lucru pentru Strategia Europa 2020.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.