SUA plătesc pentru trei războaie în paralel, dar îşi înfometează profesorii

0

– Atunci când autorităţilor americane nu le place ce rezultate înregistrează elevii ţării la testele internaţionale standardizate, ele îi acuză pe profesori.

– Când nu le place cum funcţionează o şcoală concretă, îi acuză din nou pe profesori şi le reduc resursele financiare.

 

În schimb, abordarea operaţiunilor militare este total opusă: când rezultatele în teatrele de operaţiuni nu sunt cele aşteptate, conducerea ţării face tot posibilul pentru a-i dota cât mai bine pe soldaţi, iar atunci când scade numărul de recruţi sunt oferite stimulente.

„Astăzi, când mulţi dintre profesori se pregătesc să se pensioneze, avem şansa să arătăm că SUA au o atitudine serioasă faţă de învăţământ, iar primul pas ar fi acela de a face această profesie mai atractivă pentru absolvenţii de universităţi prestigioase”, notează Ninive Ca legari şi Dave Eggers, producătorii filmului documentar „American Teacher”, autorii unui articol publicat în cotidianul The New York Times.

În prezent, salariul unui profesor este în SUA la nivelul salariului unui barman. Profesorii pimesc cu 14% mai puţin decât specialişti ai altor profesii care necesită acelaşi nivel de studii. La nivel real, salariul profesorilor a scăzut în timpul ultimilor 30 de ani.

Astăzi, salariul anual al unui debutant în învăţământ este în SUA este de 39.000 de dolari, iar salariul mediu al unui profesor aflat în pragul pensionării este de 67.000 de dolari. De aceşti bani, un profesor nu-şi poate cumpăra o casă în 32 de mari oraşe ale SUA, subliniază autorii articolului.

Pentru a se putea descurca, 62% dintre profesorii americani lucrează în timpul liber.

De exemplu, Erik Benner, profesor emerit de istorie, lucrează în fiecare zi, după ore, ca hamal în cadrul firmei de transport de mobilă Floor and Decor. Benner lucrează până la 11 noaptea, iar dimineaţa o ia de la capăt, relatează cei doi autori.

În fiecare an, circa 20% dintre profesorii din oraşe pleacă din învăţământ, iar pe plan naţional se ajunge la 46% retraşi din sistem într-o perioadă de cinci ani. O asemenea fluctuaţie a cadrelor costă SUA 7,34 de miliarde de dolari pe an.

Desigur, acest lucru are o influenţă negativă asupra şcolii, mai ales în mediul urban.

Compania de consultanţă McKinsey a realizat recent un studiu în care compară situaţia profesorilor în trei ţări care au înregistrat cele mai bune rezultate la testele standard: Finlanda, Singapore şi Coreea de Sud.

Guvernele acestor ţări angajează în domeniul învăţământului cei mai buni absolvenţi de facultăţi, iar salariul unui profesor din Coreea de Sud este astăzi în medie cu 250% mai mare decât în SUA. Însă, cel mai important este că autorităţile acestor ţări au încredere în profesori, ei fiind consideraţi „o soluţie, nu o problemă”. În acest context, nivelul de fluctuaţie a cadrelor din învăţământ este în aceste ţări extrem de scăzut: în Coreea de Sud acest nivel este de 1%, în Finlanda – de 2%, iar în Singapore – de 3%.

De asemenea, McKinsey a intervievat 900 dintre cei mai buni studenţi din SUA, descoperind că 68% dintre aceştia ar lua în calcul şi o carieră în învăţământ, însă doar dacă salariu mediu de debutant va fi de 65.000 de dolari, pentru a ajunge la cel puţin 150.000 de dolari.

Este posibilă o asemenea majorare de salarii? Da, potrivit autorilor articolului, „exact la fel cum plătesc SUA pentru trei războaie în paralel sau pentru finanţarea ambiţiosului proiect în vederea trimiterii de astronauţi americani pe Lună”. „Am avut o viziune, am avut o aspiraţie şi am găsit mijloace de realizare”, conchid, pe un ton optimist, Ninive Calegari şi Dave Eggers.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.