Conturile elveţiene ale dictatorilor arabi

0 5

Elveţia a dezvăluit sumele depuse de dictatorii Egiptului, Tunisiei şi Libiei în băncile sale, care însumează 830 de milioane de franci elveţieni, aproximativ 650 de milioane de euro.

Guvernul elveţian, obligat să respecte din 1934 un secret financiar foarte strict, a făcut publică această sumă deoarece suspectează că provenienţa acestor bani este ilegală.

Aceste conturi au fost îngheţate de la izbucnirea revoltelor populare în lumea arabă şi, potrivit informaţiilor furnizate de entităţile financiare elveţiene, s-au menţinut în ultimul timp destul de ‘stabile’, notează ziarul La Verdad.

Guvernul elveţian a precizat că Hosni Mubarak este şeful de stat care şi-a alimentat cu cei mai mulţi bani conturile. În total, fostul preşedinte are depuse în Elveţia 320 de milioane de euro.

Muammar Gaddafi, care înainte de intervenţia aliată a avut o prelungită dispută cu guvernul elveţian, are conturi în valoare de 280 de milioane, deşi a negat că ar avea fonduri depuse în băncile elveţiene. Preşedintele Ben Ali, care nu a avut la rândul său relaţii bune cu Berna, are 47 de milioane de euro.

Elveţia încearcă de mulţi ani să-şi amelioreze imaginea internaţională în urma criticilor privind opacitatea sa bancară. Executivul elveţian a dispus îngheţarea conturilor celor trei dictatori la puţin timp după declanşarea revoltelor.

În cazul Egiptului şi Tunisiei, Berna este deja în contact cu noile autorităţi pentru a căuta o formula de restituire a banilor. Ministrul elveţian de externe, doamna Micheline Calmy-Rey, se află zilele acestea într-un turneu în regiune iar această problemă ar putea fi abordată.

Dialogul cu autorităţile libiene va trebui să aştepte până la clarificarea situaţiei din această ţară. În orice caz Elveţia nu are o amintire prea bună despre Muammar Gadafi. În urmă cu trei ani, poliţia din Geneva l-a arestat pe unul din fiii dictatorului – Hannibal – sub acuzaţia de vătămare corporală a unuia din servitorii săi într-un hotel.

Deşi acuzaţiile au fost retrase după un acord secret cu angajaţii hotelului, colonelul a făcut o criză de furie. El a retras circa 3,4 miliarde de euro din băncile elveţiene, a stopat exportul de ţiţei în această ţară şi i-a reţinut în Libia timp de un an pe doi funcţionari elveţieni care lucrau în această ţară.

Guvernul insurgent libian a profitat de informaţi difuzată de Elveţia pentru a-şi reitera cererea de ajutor economic adresată puterilor internaţionale. Liderul comitetului financiar din opoziţie, Ali Tarhouni, a asigurat de la Benghazi că rebelii au nevoie de între 1,3 şi 2 miliarde de euro pentru a putea supravieţui.

Potrivit cererii lor, executivele străine ar putea să le împrumute această sumă folosind ca garanţie fondurile descoperite în Elveţia.

Tarhouni a subliniat că se cheltuiesc zilnic 75 de milioane de dinari libieni, circa 43 de milioane de euro. Aceşti bani sunt destinaţi în principal cumpărării de alimente şi de medicamente şi pentru plata salariilor funcţionarilor, singurul sprijin al multor familii din vestul ţării.

Responsabilul financiar a calculat că în acest ritm s-ar putea epuiza fondurile în mai puţin de o lună. În faţa acestei situaţii delicate, Tarhouni a cerut aliaţilor occidentali să autorizeze o linie de credit cât mai repede posibil. Franţa, Italia şi SUA ar fi dispuse să acorde primele împrumuturi peste zece zile.

În ce priveşte mersul războiului, NATO a anunţat că portul din Misrata este eliberat şi sigur, ceea ce le-ar permite rebelilor să obţină ajutoare cu mai mare fluiditate.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata