Curtea Constituţională germană analizează nemulţumirile privind sistemul de vot pentru alegerile în PE

0 13

Partidele mai mici care se înscriu în cursa alegerilor pentru Parlamentul European pot constata că nu obţin niciun loc chiar dacă au câştigat o mică facţiune din încrederea publicului.

Acest lucru s-ar putea însă schimba în curând, în condiţiile în care nemulţumirile cu privire la sistemul de vot urmează să fie audiate marţi de către cea mai înaltă instanţă din Germania, scrie Der Spiegel în ediţia de luni.

Gabriele Pauli, principala candidată a Alegătorilor Liberi, un mic partid conservator din sudul landului german Bavaria, este unul dintre politicienii căruia alegerile din 2009 pentru Parlamentul European i-au lăsat un gust amar.

În pofida faptului că a câştigat suficiente voturi pentru a putea pretinde două locuri în parlament, legile electorale germane au redus în cele din urmă la tăcere vocea electoratului, deoarece micul partid nu a câştigat suficiente voturi pentru a depăşi pragul de 5%, ceea ce a făcut ca până la urmă să nu obţină niciun loc în parlament. Pauli a fost forţată să rămână în Bavaria.

Un total de şapte partide mai mici au cunoscut o soartă similară, inclusiv Partidul Piraţilor şi Republicanii. Dacă nu ar fi fost pragul de 5%, aceste partide ar fi obţinut fiecare cel puţin un loc în parlament. Cu toate acestea, respectându-se legislaţia, voinţa a circa 2 milioane de alegători care au ales aceste partide a fost ignorată.

Refuzul cu care s-a confruntat Pauli şi omologii săi de la celelalte partide mai mici, la alegerile europene, aminteşte de clauza privind pragul care se aplică atât la alegerile federale cât şi la cele de land din Germania.

Dacă un partid nu câştigă cel puţin 5% din voturi, acesta câştigă 0 locuri în parlament, locurile urmând a fi distribuite între partidele mai mari. Constituţia ţării prevede alegeri libere, egale, directe şi universale, însă acest regulament face ca votur ile multor cetăţeni să fie fără valoare.

Acest lucru nu ar trebui să fie permis, potrivit lui Hans Herbert von Arnim, un expert în drept constituţional din oraşul Speyer, şi altor doi reclamanţi. Nemulţumirile lor cu privire la sistemul electoral sunt audiate marţi de către cea mai înaltă instanţă din Germania, Curtea Constituţională Federală. Instanţa a publicat deja un plan al audierilor, iar atenţia la detalii demonstrată de judecători în agenda scrisă sugerează deja că reclamanţii au perspective de succes.

Cazul este audiat de către aşa-numitul Al Doilea Senat al Curţii Constituţionale germane, aflat sub conducerea preşedintelui Curţii Constituţionale, Andreas Vosskuhle. Contrar aparenţelor, hotărârea curţii nu se va dovedi un fleac legal.

Având în vedere că legea electorală este un mecanism de alocare a puterii, o decizie privind legislaţia electorală este, de asemenea, o formă de „Machtpolitik”. Până în prezent, principalele partide s-au folosit de clauza privind pragul pentru a opri noi concurenţi potenţiali. Alegătorii ezită de obicei să îşi dea voturile acestor genuri de partide minore, deoarece li se pare că un astfel de vot ar fi unul pierdut.

Multe alte ţări europene au, de asemenea, un prag procentual pentru alegerile pentru Parlamentul European, inclusiv Italia, Suedia şi Lituania. Cu toate acestea, restricţiile nu au un impact la fel de mare în aceste ţări, deoarece până la urmă ele trimit mai puţini reprezentanţi la Bruxelles. Aceasta înseamnă că partidele din aceste ţări trebuie să câştige o mai mare parte din voturi decât un partid din Germania pentru a asigura un loc în parlament.

În plus, Germania are cu mult mai puţine locuri în Parlamentul European decât ar îndreptăţi-o cota sa din populaţia totală a UE. Prin urmare, pentru a trece de pragul electoral de 5 procente, un partid german în alegerile europene din 2009 a trebuit să câştige mai multe voturi decât toţi cei 24 de reprezentanţi din Estonia, Malta, Slovenia şi Cipru luaţi la un loc.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata