Gyorgy Matolcsy: Confruntarea guvernului de la Budapesta cu FMI a fost „o luptă pe viaţă şi pe moarte”

0 9

Ungaria se luptă pentru independenţa sa financiară iar prima etapă a fost respingerea FMI iar a doua Planul de reformă Szell Kalman, care va restabili demnitatea ţării, a declarat marţi ministrul maghiar al Economiei, Gyorgy Matolcsy, transmite MTI.

La o reuniune a Szechenyi Club oficialul maghiar a afirmat că înfruntarea cu FMI a fost „o luptă pe viaţă şi pe moarte” iar Ungaria nu ar fi reuşit să introducă taxa pe bănci, taxele de criză şi să continue reformarea sistemului de pensii, dacă ar fi fost sub supravegherea FMI.

Ungaria a dus cea mai dificilă şi riscantă confruntare a sa, deoarece puţini credeau că există viaţă fără FMI, dar „am făcut-o şi am făcut-o bine, în propriul nostru stil şi putem reduce datoria publică în propriul nostru ritm”, a declarat ministrul Economiei.

Gyorgy Matolcsy a apreciat că datoria publică a ţării ar putea fi redusă la 50% din PIB până în 2018 iar noile reglementări constituţionale prin care datoria statului nu poate fi majorată peste acest plafon reprezintă „o garanţie pentru independenţa financiară sprijinită de consideraţii morale”.

Guvernul de la Budapesta a renunţat surprinzător la acordul cu FMI după câştigarea alegerilor, la mijlocul anului trecut, refuzând să implementeze măsurile de austeritate convenite de fostul cabinet, care a primit un credit de 20 de miliarde de euro de la FMI. În schimb, executivul a taxat suplimentar băncile, companiile energetice, de telecomunicaţii şi de retail.

Opiniile FMI „diferă substanţial” de cele ale guvernului de la Budapesta în privinţa perspectivei fiscale pe termen mediu a Ungariei şi a creşterii economice, a anunţat recent FMI.

Instituţia estimează că Produsul Intern Brut al Ungariei ar putea înregistra o creştere anuală pe termen mediu între 2 şi 2,5%, faţă de prognoza executivului maghiar, ce indică o creştere economică de 5,5% în 2015.

FMI apreciază că guvernul este mai optimist decât Fondul privind o posibilă creştere a şomajului în următorii ani, pe fondul reducerii taxelor şi, de asemenea, este mult mai optimist în privinţa investiţiilor.

În încercarea de a respecta ţintele de deficit impuse de Uniunea Europeană, parlamentul ungar a adoptat la jumătatea lunii decembrie o lege care pune capăt sistemului mixt de pensii introdus în 1998.

Legea permitea celor trei milioane de unguri care cotizau pentru pensii private să aleagă, până la sfârşitului lui ianuarie, dacă revin în sistemul public. Cei care rămân în sistemul privat îşi pierd orice drept de pensie din partea statului.

În cei 14 ani de existenţă a sistemului pensiilor private obligatorii, valoarea fondurilor acumulate se ridică la circa 3.000 miliarde forinţi (11 miliarde de euro) sau 10% din PIB. Aceste fonduri urmează acum să treacă la bugetul de stat.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata