Răpirile de cetăţeni străini, principala ameninţare a Al Qaida din Maghreb

0 16

Ministrul marocan de interne, Taieb Cherkaoui, a asigurat săptămâna trecută că ‘modul în care a fost comis atentatul de la Marrakech aminteşte de stilul obişnuit al Al Qaida’.

La cinci zile după explozia din cafeneaua Argana, care a provocat 16 morţi în cel mai turistic oraş din Maroc, acoliţii organizaţiei fondate de Osama Ben Laden nu par să fie autorii brutalului atac terorist, notează marţi ziarul El Pais.

Al Qaida din Maghrebul Islamic (AQMI) este în declin de mulţi ani şi nu a reuşit să se implanteze în Maroc sau în Tunisia. În Algeria, legănul natal nu este prea activă de la crearea sa în 2007.

Acum patru ani Grupul Salafist de Luptă şi Rugăciune a decis să devină vasalul lui Ben Laden schimbându-şi numele în AQMI. Ayman Zawahiri, numărul doi al Al Qaida a salutat gestul într-un video. În aprilie 2007 a comis cel mai mare atentat al său asupra clădirilor guvernamentale din centrul Algeriei. Ulterior nu a mai lovit în capitală şi a rămas activă doar în zonele rurale. Liderul său este Abdelmalek Droukdel.

Represiunea armatei algeriene, alături de politica de reconciliere a preşedintelui Abdelaziz Buteflika, presărat cu amnistieri a subţiat rândurile teroriştilor. Unicul său succes din 2008 încoace este implantarea sa în Sahel, mai ales în Mali, Mauritania şi Niger.

Răpirile de cetăţeni străini, turişti, asistenţi umanitari sau funcţionari occidentali, pe care le desfăşoară au devenit, alături de contrabandă, principala ei sursă de venit cu care îşi plăteşte membrii, cumpără armament şi comite atentate. Se estimează că în trei ani AQMI a strâns peste 20 de milioane de euro.

Trei asistenţi spanioli ai ONG Barcelona Acció Solidaria au fost răpiţi, în noiembrie 2009, la 170 kilometri nord de capitala Nuakchot (Mauritania) şi eliberaţi între martie şi august 2010, după ce intermediari locali au înmânat teroriştilor recompensa oferită de serviciile spaniole de securitate.

AQMI reţine însă patru ostatici francezi, care au fost răpiţi în septembrie alături de alţi trei care au fost deja eliberaţi în regiunea minieră Arlit (Noger). Ei se tem să nu fie asasinaţi ca represalii, asemeni lui Michel Germaneau în Mali, după eşecul unei operaţiuni de răscumpărare franco-mauritană.

Ultimul mare atentat din Maghreb, cel de la Marrakech, a fost comis prin acţionare la distanţă: ministrul de interne a precizat că autorul a detonat bomba lăsată în cafeneaua Argana iar explozia a fost declanşată după ieşirea sa din local.

Ceea ce nu este în stilul Al Qaida şi nici al acoliţilor lor din Maroc, unde nu s-a folosit niciodată această metodă. În majoritatea cazurilor, între 2003 şi 2007, au fost terorişti sinucigaşi cei care au acţionat la Casablanca.

S-a considerat iniţial AQMI responsabilă de atentatul de la Marrakech deoarece la 25 aprilie, cu trei zile înainte de
explozie, a fost postat pe Internet un video în care un marocan cerea autorităţilor să-i elibereze pe deţinuţii islamişti.

O analiza ulterioară a imaginilor a arătat că imaginile datau din 2007. Scopul probabil a fost să influenţeze ancheta şi să arăte că AQMI s-ar afla în spatele atentatului.

Regele Marocului Mohamed al VI-lea a eliberat la 14 aprilie 92 de deţinuţi, majoritatea islamişti radicali, dar nu violenţi. Integriştii aflaţi la închisoare au transmis comunicate în care resping atentatul în speranţa de a fi amnistiaţi.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.