Cealaltă faţă a imigraţiei din Italia:străinii care îşi cumpără o casă, cu românii pe primul loc

0 4

Potrivit unui sondaj realizat de Mutui.it, 11,04% din cererile de împrumut pentru achiziţionarea unei case în Italia nu provin de la italieni. Pe primele locuri se situează românii, urmaţi de albanezi. Ei preferă case de la periferie şi de calitate mai scăzută, informează marţi cotidianul italian Il Giornale.

În timp ce debarcările în insula Lampedusa continuă, există şi o altă faţă a lumii imigranţilor în Italia: aceea care încearcă să se integreze muncind, înrădăcinându-se, trimiţându-şi copiii la şcoală şi imediat ce este posibil cumpărându-şi o casă, având astfel o viziune pe termen lung.

Construirea unei Italii multietnice se află sub ochii tuturor, dar mai puţin evidente sunt unele aspecte ale integrării progresive a comunităţii străinilor din Italia. Un sondaj al site-ului Mutui.it (www.mutui.it), broker online pentru alegerea unui împrumut, relevă o constatare foarte semnificativă: 11,04% dintre cererile de împrumut pentru cumpărarea primei case vine din partea cetăţenilor de naţionalitate străină.

Imigrantul care vrea să cumpere o locuinţă în Italia solicită, în medie, 132.000 de euro (echivalentul a 80% din valoarea imobilului ce urmează să fie achiziţionat), în 54% dintre cazuri preferă o rată variabilă, intenţionează să se angajeze cu banca de creditare pe 25 de ani iar în momentul cererii creditului are vârsta de 35 de ani.

Dacă se compară aceste date cu valorile medii italiene de cerere de finanţare pentru achiziţionarea primei case, datele arată interesul cetăţenilor străini pentru imobile cu valoare inferioară faţă de medie (165.000 de euro faţă de 200.000 de euro) şi nevoia de finanţare mai mare (în medie se doreşte finanţarea doar a 75% din costul total al imobilului).

După cât se pare, pentru a-şi cumpăra o casă imigranţii acceptă imobile mai periferice sau aflate în condiţii mai proaste, şi se angajează în credite ipotecare mai consistente. Având în vedere aceste constatări, fluxurile de cumpărare nu sunt „ameliorative” ale patrimoniului imobiliar, deoarece cei care cumpără nu dispun nici de mijloacele şi probabil nici de interesul de a restructura sau reabilita o locuinţă.

Băncile sunt mult mai atente decât în trecut, ipoteca fiind acordată din punct de vedere financiar doar unor persoane „sigure”.

Cu toate acestea, în ultimii ani, achiziţiile segmentelor de populaţie mai sărace (inclusiv imigranţi) au fost indicate drept „subprimele” Italiei, conţinând prin urmare un risc de insolvenţă mai mare decât media.

În ceea ce priveşte naţionalitatea străinilor recenzaţi de Mutui.it, eşantionul statistic cel mai important este comunitatea românească: aproximativ unul din trei credite ipotecare cerute de cetăţeni străini provin de la cetăţeni din România.

Aceste date trebuie însă încadrate în context: cea care este acum cea mai mare comunitate străină din Italia (conform ultimelor date ISTAT se estimează pentru 2011 997.000 de români în Italia, urmaţi la mare distanţă de 491.000 de albanezi) a cunoscut o creştere mai ales cu începere din 2007, anul aderării României la UE.

Potrivit Il Giornale, în acest fel se explică de ce o treime din cereri (32,5%) au venit tocmai din partea cetăţenilor români, în timp ce albanezii, deşi reprezintă a doua comunitate de străini din Italia – al cărei flux migrator este mai puţin recent – au solicitat doar 5,73% din creditele ipotecare.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata