Uciderea lui Osama ben Laden – o victorie americană repurtată cu zece ani întârziere

0 4

Statele Unite sărbătoresc moartea lui Osama ben Laden, iar naţiunea americană se simte din nou sigură pe ea.

Însă cu excepţia preşedintelui Barack Obama, puţini sunt cei care au vreun motiv de sărbătoare întrucât ameninţarea pe care o presupunea liderul Al-Qaida s-a micşorat şi nimeni nu poate da Americii înapoi ultimul deceniu pierdut, scrie miercuri Der Spiegel.

Preşedintele Barack Obama a zâmbit în momentul în care a anunţat moartea lui Osama ben Laden. Un zâmbet de satisfacţie într-un moment în care America se simţea din nou stăpână pe ea. Un moment istoric, la fel ca imaginea mulţimii care flutura steagurile americane în faţa Casei Albe. Uciderea lui ben Laden a fost echivalentă cu victoria în războiul împotriva terorii, însă o victorie repurtată cu zece ani întârziere.

Această zi va căpăta un loc de fală în lunga listă imagistică a deceniului terorii. Fotografia lui Osama va apărea lângă cea a steagului american arborat la Ground Zero după atacurile de la 11 septembrie, lângă statuia dărâmată a lui Saddam Hussein după invazia Irakului, iar mai apoi lângă cea înfăţişându-l pe liderul irakian slăbit şi cocârjat ivindu-se dintr-o groapă săpată în pământ, lângă imaginea femeilor afgane cărora li s-a permis să voteze pentru prima dată, şi mai presus de toate, lângă imaginea războinicului George W. Bush în faţa cinicei pancarte pe care erau scrise cuvintele: ‘Misiune îndeplinită’.

Din păcate, toate aceste imagini au ceva în comun: sunt simple instantanee, aparenţe şi nimic mai mult. Aşa cum nici misiunea lui Bush nu a fost îndeplinită, nici moartea lui ben Laden nu va alina rănile Americii.

America, scrie Der Spiegel, nu mai este ţara de dinainte de 11 septembrie, iar un ben Laden mort nu mai este cel mai mare trofeu în războiul împotriva terorii. La un moment dat, Osama era cel mai periculos om din lume, iar Occidentul tremura la auzul numelui lui. La acea vreme nici un atac nu părea imposibil, nici un aeroport, nici o gară sau centrală nucleară nu părea suficient de sigură.

Dar toate acestea sunt de domeniul trecutului. Ben Laden a devenit doar o relicvă care stârneşte curiozitatea, o rămăşiţă din altă epocă. Când apărea în înregistrări, îmbătrânit, nu mai putea influenţa soarta alegerilor americane.

Reţeaua lui nu a avut nimic de-a face cu revoltele din lumea arabă, mujahedinii lui de-abia dacă ştiu să folosească website-urile care au devenit acum atât de importante, iar adăpostul lui ne aminteşte cu tristeţe de decrepitudinea ultimilor ani ai vieţii lui.

În plus, America învăţase cu mult timp în urmă cum să trăiască sub constanta ameninţare a lui Osama. ‘Pot să ne lovească, pot să ne rănească şi pot să ne omoare…. Dar nu sunt şi nu vor fi niciodată o ameninţare existenţială’, a scris la un moment dat NY Times. O concepţie optimistă, care în acelaşi timp ne face să înţelegem că moartea lui ben Laden nu poate fi privită ca o mare realizare.

În atacurile de la 11 septembrie au murit cel puţin 3.000 de persoane. Toate eforturile de a-l prinde pe ben Laden ar fi fost justificate. Însă Washingtonul nu a început o simplă căutare a unui criminal, ci una dintre cele mai mari campanii de răzbunare din istorie.

America a pierdut 6.000 de soldaţi şi 1, 3 trilioane de dolari în războaiele din Afganistan şi Irak. Costurile sunt probabil mult mai ridicate, căci datoria totală a Americii s-a ridicat la 14 trilioane de dolari. Cea mai puternică ţară din lume trebuie să facă în curând faţă perspectivei falimentului.

America a devenit sclava unei culturi a fricii şi neliniştii, cheltuind pe apărare mai mult decât toate statele lumii la un loc. În plus, este implicată în războaie pe care nu le poate câştiga şi în care nici nu mai vrea să lupte (dacă e să dăm crezare sondajelor americane privind războiul din Afganistan).

Bineînţeles, siguranţa este cel mai important lucru pentru orice ţară. Însă în căutarea ei frenetică, SUA au uitat că cetăţenii ei se tem mai mult de datorii decât de terorism.

Aşa că, în timp ce America a fost ocupată de înglodarea în datorii, China a cunoscut o creştere economică fără precedent. Până în 2016, China va ajunge cea mai mare economie a lumii, iar Beijingul va avea timp să ia decizi strategice, precum investiţiile în tehnologii verzi, în timp ce Congresul American încă dezbate dacă schimbarea climatică este o problemă reală sau imaginară.

America cheltuieşte o mulţime pe campanii electorale. Viitorul preşedinte american va avea nevoie de 1 miliard de dolari pentru a-şi devansa rivalii, şi acest lucru se datorează în mare parte faptului că atacurile de la 11 septembrie nu au unit ţara, ci mai degrabă au divizat-o.

În timp ce punea la punct ultimele detalii ale operaţiunii ben Laden, preşedintele Obama a fost obligat săptămâna trecută să-şi facă public certificatul de naştere pentru a pune capăt zvonurilor răspândite de rivalii săi cum că nu ar fi american.

Triumful lui Obama îi va aduce cel mai probabil un scurt moment de respiro, însă nici măcar el nu poate da înapoi Americii timpul pierdut. Poate că ultimii zece ani ar fi fost altfel dacă soldaţii americanii l-ar fi ucis pe ben Laden în peşterile din Tora Bora în 2001. Însă liderul Al-Qaida a dispărut timp de zece ani şi prin absenţa lui a făcut mai mult rău Americii decât prin orice altceva de la 11 septembrie încoace.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata