Reacţia Moscovei la sistemul antirachetă din România este una „profilactică”

0

Forţele nucleare strategice ruse nu pot fi atinse din România, de aceea reacţia Moscovei, care a cerut garanţii juridice Washingtonului că sistemul nu este îndreptat împotriva sa, este una „profilactică”, a explicat generalul rus Evgheni Bujinski, citat joi de cotidianul Kommersant.

Ministerul rus al Afacerilor Externe a cerut garanţii juridice din partea Statelor Unite asupra faptului că sistemul antirachetă ce urmează să fie amplasat în Europa nu este îndreptat împotriva forţelor strategice nucleare ruse.

Reacţia diplomaţiei ruse a venit după ce România a anunţat că a convenit cu SUA locul de instalare a rachetelor de interceptare ale scutului american de apărare antirachetă din Europa – la baza aeriană Deveselu.

Poziţia MAE rus a fost susţinută şi de Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus. „Decizia României este destul de neplăcută şi neaşteptată. Ea este contrară logicii dialogului ruso¬american referitor la amplasarea elementelor antirachetă în statele Europei de Est”, a spus preşedintele Comisiei de politică externă a Dumei de Stat, Konstantin Kosacev.

Totuşi Moscova nu a ajuns încă la atacuri mai tăioase la adresa SUA, cum ar fi ameninţarea de a amplasa rachete Iskander în Kaliningrad, enclavă rusă situată între Polonia şi Lituania, sau de a începe o cursă a înarmării, notează Kommersant.

Aceasta se explică prin faptul că presupusa apariţie a interceptoarelor americane va însemna abia trecerea la a doua etapă a proiectului SUA privind crearea unui sistem antibalistic în Europa. Prima etapă a debutat la începutul anului, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei ‘USS Monterey’, echipată cu sistemul Aegis.

În a treia fază, care urmează a fi realizată la orizontul anului 2018, proiectul american prevede extinderea acoperirii sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin amplasarea unei a doua baze terestre în Polonia, precum şi prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi interceptoare SM-3, amplasate pe mare şi pe uscat. Cea de-a patra etapă, ce urmează a fi realizată la

orizontul lui 2020, prevede extinderea protecţiei la eventuale atacuri cu rachete intercontinentale, inclusiv prin perfecţionarea în continuare a rachetelor SM-3 şi a sistemelor radar.

Moscova se teme anume de etapele a III-a şi a IV-a ale proiectului, de aici, explică experţii militari, şi reacţia mai puţin violentă la ştirea venită de la Bucureşti, notează publicaţia rusă.

„Pe noi ne îngrijorează acele ţări din care pot fi interceptate rachetele noastre balistice intercontinentale, care ar fi lansate din Tatişcevo şi Kozelsk”, a afirmat expertul consiliului consultativ „PIR-Ţentr”, generalul Evgheni Bujinski. „Aceste ţări sunt Polonia, statele baltice. Din România, forţele noastre nucleare strategice nu pot fi atinse. De aceea, actuala reacţie a MAE este una profilactică”, a explicat expertul rus.

Opinia sa este împărtăşită şi de fostul şef al Statului major al Forţelor de rachete strategice, generalul Viktor Esin.

„Apariţia interceptoarelor în România nu este o noutate: americanii au anunţat despre asta încă din 2009 şi au confirmat anul trecut la summitul NATO de la Lisabona. Aşa că ştirea nu a picat din cer”, a spus Esin.

El a evitat să evalueze ameninţarea la adresa forţelor nucleare strategice ruse, spunând că mai întâi trebuie să înţeleagă tipul de sistem antirachetă ce va fi desfăşurat în România. „Încă nu s-a anunţat oficial, dar se presupune că vor fi interceptoare SM-3 Block IA sau IB.

Dacă este aşa, o asemenea rachetă este capabilă să intercepteze rachete cu rază mică sau medie de acţiune, de care Rusia nu are. Prin urmare, cade însăşi problema ameninţării”, a concluzionat Viktor Esin

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.