Cum a pus FMI mâna pe Europa

1

– Înainte de izbucnirea crizei mondiale, Fondul Monetar Internaţional acorda credite numai statelor sărace, din lumea a treia. Ţările care cotizau la Fond cereau reducerea bugetului acestuia. În spatele uşilor închise, se vorbea chiar de desfiinţarea organizaţiei care, de-a lungul timpului, devenise mai degrabă o instituţie cu titlu onorific, scrie Adevărul

Într-o perioadă relativ calmă din punct de vedere economic, mulţi contestau rolul Fondului. În plus, banii FMI mergeau numai către ţări sărace, iar cele dezvoltate nu mai aveau practic niciun beneficiu de pe urma organizaţiei, ci numai cotizau la aceasta. Criza a schimbat însă toate aceste lucruri şi, într-un timp foarte scurt, tot mai multe state au ajuns să depindă de FMI pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Acum, organizaţia are programe de finanţare în valoare de sute de miliarde de euro cu mai multe state dezvoltate din lume. Rând pe rând, ţările lovite de recesiune s-au văzut nevoite să ceară ajutorul Fondului.

Doar în Europa, instituţia a acordat împrumuturi în valoare de 140 de miliarde de euro în anii de criză. Ajutorul a venit însă sub condiţii dure. Câştigurile Fondului au început să crească. De la împrumuturile cu dobândă zero acordate statelor subdezvoltate din lumea a treia, instituţia dă acum bani cu dobândă.

În general, aceste dobânzi rămân secrete. Chiar dacă ele sunt mult mai scăzute decât dobânzile cerute pe pieţele internaţionale de capital, câştigurile materiale ale Fondului sunt totuşi semnificative datorită valorilor ridicate ale împrumuturilor. Însă adevăratul câştig al FMI de pe urma creditelor acordate este puterea pe care a obţinut-o.

Condiţiile impuse de finanţatorul extern pentru acordarea creditelor au conturat economiile ţărilor pe care le-a finanţat şi au dictat ritmul şi prioritatea reformelor aplicate de guverne. Atunci când împrumută un stat, economiştii Fondului stabilesc, împreună cu guvernul din res­pectiva ţară, ţintele care trebuie atinse pentru eliberarea tranşelor. „În general, ţările care au încheiat acorduri de tip stand-by cu FMI, aşa cum este cel încheiat de Serbia, nu au avut prea multe beneficii„, a declarat Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru Economie şi fost economist-şef al Băncii Mondiale.

Citește și
1 Comentariu
  1. Eu spune

    Va rog sa faceti o corectura „mica”. FMI nu este o organizatie, este o firma privata 😉

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.