Uciderea lui Ben Laden: americanii şi europenii locuiesc încă pe planete diferite

0

În timp ce mii de americani au ieşit în stradă pentru a sărbători uciderea lui Osama ben Laden, reacţia din Europa a fost mult mai în surdină.

Mulţi europeni au pus la îndoială nu numai modul în care a fost omorât un om neînarmat, dar şi gustul şi demnitatea publicului american, comentează Daily Mail în ediţia de joi.

Europenii şi-au manifestat satisfacţia în mod mai reţinut, chiar dacă titlurile tabloidelor nu au fost mai puţin triumfătoare decât în SUA. Foarte semnificativ însă, nu puţini au început să ridice semne de întrebare privind legalitatea şi moralitatea asasinatului şi să sublinieze riscul unor atacuri de răzbunare. Această atitudine a scandalizat pur şi simplu mulţi americani.

Tony Metcalfe, redactorul-şef britanic al ziarelor Metro din SUA a scris miercuri pe blogul său: „Având în vedere sărbătoririle din SUA, de duminică seara, obiecţiile din Franţa, Germania, Spania şi zone din Marea Britanie nu au fost o surpriză şi i-au determinat pe mulţi americani să îi vadă pe europeni ca pe o grămadă de maimuţe mâncătoare de brânză”.

Expresia „maimuţe mâncătoare de brânză care capitulează” a fost folosită pentru prima dată de Groundskeeper Willie, într-un episod din Simpsons, în 1995, iar apoi a fost împrumutată, chiar înainte de 11 septembrie, de editorialistul american conservator Jonah Goldberg.

Metcalfe a explicat în editorialul de pe blogul său modul în care europenii admiră angajamentul american faţă de valorile comune ale democraţiei şi statului de drept, dar sunt îngrijoraţi că politica SUA, în special faţă de lumea musulmană, riscă să prejudicieze aceste valori şi să creeze probleme pe viitor.

„Statele democratice nu execută oamenii fără a trece mai întâi prin procesul judiciar”, a scris el. „Dacă acest proces este eludat, atunci nu sunteţi mai buni decât teroriştii. O spun dur? Ar trebui eu, un european, să fiu trimis de cealaltă parte a Atlanticului cu o bătaie de joc în urechi? Tu, probabil crezi că da. Dar am să vă provoc cu aceeaşi logică”.

Peste ocean, americanii care trăiesc în Europa au fost şi ei conştienţi de prăpastia din percepţii. Bernhard Warner, un întreprinzător din media sociale şi jurnalist independent de la Roma, a declarat că prietenii europeni au comparat imaginile americanilor „dansând în stradă la moartea unei persoane” cu scenele de triumf din Orientul Mijlociu după 11 septembrie, care au atras acuzaţii de barbarie în SUA.

„Prietenii mei europeni sunt foarte cinici pe acest subiect. Ei nu sunt de acord cu declaraţia lui Obama că s-a făcut dreptate. Am auzit relatări despre oameni care dansează pe străzi şi consider că este puţin cam mulť’, a afirmat californianul Daniel Leraul, care lucrează în Spania pentru o organizaţie neguvernamentală.

Nu există comentarii din Europa care să-şi găsească echivalentul în mass-media din SUA. Reamintind atacurile din 2001 asupra SUA şi atentatele cu bombă de la Londra, din 2005, ziarul britanic The Sun a titrat: „Ben Laden neînarmat – La fel ca victimele lui din 11 septembrie şi 7 iulie”. În timp ce ziarul-soră New York Post a titrat: „L-am prins! Răzbunare în sfârşiť’.

„Ce şansă le-au dat ucigaşii lui Osama oamenilor de la World Trade Center care au fost arşi de vii, spulberaţi sau au sărit panicaţi de la etajul 100?”, s-a întrebat comentatorul Joerg Quoos de la cotidianul german cel mai vândut, Bild.

Contrastul dintre Europa şi SUA a fost explicat de unii prin diferenţele culturale mari, iar de alţii prin înţelegerea diferită pe care o au europenii şi americanii privind ce poate aduce uciderea lui ben Laden.

Corespondentul european al săptămânalului de afaceri britanic The Economist, a amintit pe blog o frază celebră dintr-o lucrare de cercetare din 2002 despre ezitarea Europei de a se alătura intervenţiei militare a SUA după 11 septembrie – „Americanii sunt de pe Marte iar europenii de pe Venus „.

Editorialistul a relevat răspunsurile contrastante printre jurnalişti la vestea morţii lui ben Laden: „La Bruxelles, reporterii au încercat în mod repetat să ajungă la purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru a denunţa raidul fie ca pe o ucidere extrajudiciară fie ca pe un afront la adresa opoziţiei Europei faţă de pedeapsa cu moartea.

La Washington, prin contrast, mulţi au vrut să-l contacteze pe consilierul Casei Albe în domeniul combaterii terorismului pentru a da detalii tehnicolore ale raidului de la Abbbotabad. În mod clar, americanii şi europenii (sau cel puţin jurnaliştii lor) locuiesc încă pe planete diferite”.

La Roma, jurnalistul Bernhard Warner a spus că a înţeles importanţa pe care colegii săi americani o acordă „luării scalpului lui ben Laden”, după ani de frustrare: „Pentru americani important este sentimentul că s-a făcut treaba. Europenii înţeleg în mod clar că lucrurile sunt mult mai complicate decât atâť’.

Hall Gardner, profesor de politică internaţională la Universitatea Americană din Paris, a afirmat că deosebirea-cheie nu constă în antipatia faţă de ben Laden, care este comună, ci cât de diferit arată viitorul privit din Times Square sau Champs-Elysees.

„Se uită adesea că francezii au fost primii care au sprijinit SUA în Consiliul de Securitate al ONU pentru angajarea în acţiuni militare în Afganistan după atentatele din 11 septembrie comandate de ben Laden”, a spus Gardner.

Ziarul francez Le Monde a proclamat „Suntem cu toţii americani acum!” Cu aproape 10 ani mai târziu francezii, la fel ca americanii, sunt uşuraţi, dacă nu entuziasmaţi că ben Laden a fost ucis în cele din urmă.

„Cu toate acestea, diferenţa constă în pesimismul general din Franţa. Francezii nu cred că moartea lui ben Laden va duce la sfârşitul războiului global împotriva terorismului. Ei se tem de noi comploturi şi atacuri, precum cel care a ucis cetăţeni francezi la Marrakesh, săptămâna trecută, şi de posibilitatea reală ca adepţii lui ben Laden să plănuiască un atac major”.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.