Jeffrey Franks: Nu ar fi nicio tragedie dacă nu sunteţi gata să aderaţi la Zona Euro în 2015

0

România a realizat pentru prima oară ţinta la arierate, iar închiderea spitalelor nu a fost cerută de Fondul Monetar Internaţional, ci este o decizie a Guvernului român, a afirmat, luni (9 mai), şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, într-un interviu acordat AGERPRES.

Franks a mai spus că momentul aderării la Zona Euro nu este atât de important cât este accelerarea reformelor, pentru a fi gata pentru aderare, dar grăbirea reformelor mai mult decât poate suporta economia poate fi un pericol.

Şeful misiunii FMI mai consideră că România ar putea să exporte mai multe produse alimentare şi să importe mai puţine, dacă ar face reforme în agricultură şi că reducerea de către stat a contribuţiilor la Pilonul II de pensii ar fi o greşeală.

AGERPRES: Aţi lăsat impresia că la finalul acestei misiuni de evaluare aţi fost mai relaxat decât la precedentele. A fost doar o impresie sau chiar aşa v-aţi şi simţit?
Jeffrey Franks
: În mod evident, prima evaluare din cadrul noului program a mers bine dar, probabil, explicaţia faptului că am fost mai relaxat este că ţinta pe arierate a fost realizată pentru prima oară. Desigur, mai există riscuri care pot apărea pe parcursul programului, dar acum am constatat că toate criteriile de performanţă au fost respectate şi toate ţintele pentru prima evaluare din cadrul programului preventiv au fost atinse, şi astea sunt, într-adevăr, veşti foarte bune.

AGERPRES: În acest caz, de ce a mai fost nevoie să fie redusă ţinta de creştere pe 2012 a economiei româneşti, de la 4,5% la 3,5%?
Jeffrey Franks: Nu aş spune că a fost redusă, ci că a fost făcută o ajustare fină. Atunci când faci proiecţii pe mai mulţi ani apare o anumită doză de incertitudine, iar pe măsură ce ne apropiem de respectivul termen, putem vedea mai limpede şi facem o ajustare fină a prognozei.
În acest context, se cuvine să subliniez că este mai degrabă o problemă care ţine de conjunctura pieţelor internaţionale. Am anticipat că va fi o anumită influenţă din cauza crizei internaţionale pe piaţa energiei şi a alimentelor, ceea ce afectează puţin situaţia mondială şi, ca atare, şi pe cea din România.

AGERPRES: Nu credeţi că activitatea economică ar fi putut fi stimulată de reducerea contribuţiilor sociale?
Jeffrey Franks: Cred că reducerea contribuţiilor sociale cu câteva puncte procentuale este un factor minor în încurajarea unor investiţii suplimentare şi dezvoltarea afacerilor. Un factor mult mai important ar fi crearea condiţiilor pentru ca România să crească mai dinamic. De aceea, pun accentul mai mult pe implementarea programului de reformă decât pe scăderea contribuţiilor sociale, pentru că, pentru mine, aducerea a miliarde de euro de la UE, a unor investiţii private de miliarde de euro în companiile de stat, stabilitatea politicilor guvernamentale vor atrage mai multe investiţii decât reducera CAS cu două sau trei puncte procentuale.
România are nevoie de un sistem fiscal care să să aibă o colectare largă şi niveluri joase de taxare. În următorii, să zicem, cinci ani, aş vrea să văd nu numai CAS mai scăzute, ci şi un nivel mai redus al TVA. Veţi putea face acest lucru numai dacă veţi colecta suficienţi bani. Ceea ce trebuie făcut, în primul rând, este abordarea problemei administrării fiscale, îmbunătăţirea colectării, combaterea evaziunii fiscale în economia gri. Odată ce va avea succes pe partea colectării veniturilor, România va intra într-un cerc virtuos şi va putea reduce nivelul taxelor – vor fi taxe mai mici şi bani mai mulţi. Nu putem începe cu tăierea taxelor şi să sperăm că apoi o să vină şi banii.

AGERPRES: Apropo de TVA. Aţi discutat cu autorităţile române şi posibilitatea altor măsuri de relaxare fiscală?
Jeffrey Franks: Nu. Am discutat chestiunea reducerii CAS şi cred că există un acord că trebuie să mai aşteptăm câteva luni pentru a vedea cum arată veniturile bugetare pentru 2011 şi 2012. Timpul pentru a discuta alte măsuri de relaxare fiscală va fi la discuţiile despre buget şi rectificarea bugetară, în următoarele luni.

AGERPRES: Care este situaţia actuală a celor 18 companii de stat monitorizate de FMI?
Jeffrey Franks: În primul trimestru ţinta, pentru aceste companii pentru rezultatul operaţional şi arierate a fost atinsă. Dar aceasta este doar o condiţie minimă. Trebuie făcut mult mai mult decât atât, prin realizarea unor reforme în aceste firme. Guvernul ne-a prezentat un plan de acţiune pe care l-am studiat în detaliu şi lucrăm la măsurile care decurg din acest plan şi care trebuie implementate în următoarele 12-18 luni.

În anumite cazuri vor trebui privatizate pachetele majoritare deţinute de stat, la altele pachetele minoritare, unele vor fi restructurate, iar în alte cazuri va trebui luată în calcul închiderea lor.

De exemplu, unele mine de cărbuni care nu sunt rentabile vor fi închise, conform unei proceduri care se derulează deja în UE.

Şi la Termoelectrica există companii neviabile, care trebuie separate de cele rentabile şi apoi trebuie să fie închise.
Ceea ce dorim să facem este să separăm companiile viabile de cele ineficiente, pentru ca să nu le afecteze negativ şi pe cele dintâi.

AGERPRES: A solicitat FMI alte criterii de management, în afară de cele propuse de Ministerul Finanţelor?
Jeffrey Franks: Am discutat cu Guvernul să luăm 30-40 de societăţi de stat dintre cele mai importante şi vom apela la o companie independentă care să ofere pe plan internaţional poziţii în managementul companiilor româneşti de stat. Propunerile vor fi prezentate Guvernului, iar viitorii manageri vor fi recrutaţi în mod independent. Cu siguranţă, în multe cazuri vor fi recrutaţi români, dar oferta va fi internaţională, astfel încât să fim siguri că vom avea cei mai buni oameni pentru a conduce întreprinderile. Astfel, selecţia va fi independentă şi obiectivă, iar Guvernul va emite deciziile şi specialiştii vor fi puşi în poziţiile pentru care au candidat.
O legislaţie nouă va fi gata în câteva luni, care va garanta o mai bună guvernanţă a companiilor, astfel încât membrii consiliilor de administraţie vor fi aleşi în mod independent şi vor fi date publicităţii mai multe informaţii. Odată puse în operă toate acestea, se va îmbunătăţi substanţial funcţionarea companiilor de stat.

AGERPRES: Acum vorbim despre 18 companii de stat monitorizate. Ar putea fi extinsă lista acestor companii, în viitor?
Jeffrey Franks: Cu siguranţă vom ajusta lista companiilor monitorizate. Ne vom uita în următoarele luni la planurile de acţiune pe care Guvernul le-a pregătit şi pentru alte companii. Probabil ne vom uita la un alt eşantion de 15-20 de companii mari de stat şi ne vom concentra pe îmbunătăţirea activităţii acestora. Şi primele pe lista viitoare vor fi, evident, cele mai mari companii de stat rămase în afara monitorizării.

AGERPRES: O situaţie inedită în actuala misiune a fost că nu aţi reuşit să vă vedeţi cu partidele de opoziţie, ceea ce nu s-a mai întâmplat până acum. Veţi reuşi să colaboraţi cu ele, dacă vor câştiga viitoarele alegeri?
Jeffrey Franks: Noi programăm întotdeauna astfel de întâlniri şi, de obicei, partidele de opoziţie au acceptat întrevederile. De această dată, pentru motive pe care nu le cunosc, au decis că nu sunt de acord să ne întâlnim. Pentru mine este foarte important să ascult toate opiniile, din diferite domenii. De aceea ne întâlnim cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, cu sindicate, cu partidele de stânga şi de dreapta, pentru ca să-mi pot forma o părere cât mai obiectivă despre ceea ce se întâmplă în România. De aceea, consider că este util să cunosc toate opiniile şi voi continua să solicit astfel de întâlniri, iar dacă partidele aleg să nu ne vedem, eu nu le pot forţa.

AGERPRES: Este adevărat că nu le puteţi forţa dar, pe de altă parte, la începutul misiunii aţi afirmat că unul dintre principalele pericole pentru economia românească îl constituie deciziile politice care pot readuce ţara în situaţia de dinainte de 2010. Cum vedeţi acum acest pericol?
Jeffrey Franks: Există pericole externe, care ameninţă economia românească, precum şi pericole interne. Cele externe ţin de faptul că avem încă o lume foarte nesigură, că există încă efecte ale crizei economice, iar România este încă vulnerabilă la şocurile care provin din alte părţi ale lumii. Aceasta este o mare primejdie.
Cea de-a doua ţine de factorii interni, iar aici, este adevărat că există pericolul ca politicile stabilite în cadrul acordului să nu fie continuate, că vom înregistra derapaje în realizarea reformelor, iar dacă apar derapaje în aplicarea reformei, investitorii vor observa acest lucru imediat, cei care acordă României împrumuturi pentru finanţarea bugetului vor remarca şi ei imediat această deraiere, ceea ce o va transforma într-o decizie costisitoare. Ca atare, cred că este foarte important să ţinem linia reformelor.

AGERPRES: Cât de mare este această primejdie?
Jeffrey Franks: Asta nu vă pot spune decât politicienii. Ce pot eu să spun este că în timpul negocierilor am constatat că există încă decizia de a continua reformele, iar atâta timp cât este păstrată această decizie, se vor înregistra progrese.

AGERPRES: Pentru că aţi amintit de pericolele externe, cât de vulnerabilă consideraţi că este economia românească la creşterea preţurilor la alimente şi energie pe plan mondial?
Jeffrey Franks: Să nu uităm că România este un importator de ţiţei, de numeroase mărfuri, între care şi produse alimentare. Din păcate, variaţiile de preţuri pe piaţa mondială trebuie reflectate şi în cele interne. Când creşte preţul ţiţeiului pe piaţa internaţională, preţul energiei creşte în SUA, în Germania şi Japonia şi nu putem pretinde ca această evoluţie să nu se simtă şi aici, în România. În caz contrar, România ar pierde sume enorme subvenţionând energia, iar acestea ar subvenţiona consumul din alte ţări. Soluţia este să minimizăm vulnerabilităţile prin eficientizarea sectorului energetic.
Pe de altă parte, reformele în agricultură ar reduce vulnerabilitatea României faţă de creşterea preţurilor pe piaţa mondială. România este o ţară care ar trebui să exporte mult mai multe produse agricole decât face în acest moment şi să importe mult mai puţine.
Dacă reuşim să eficientizăm funcţionarea acestor două sectoare, reducem vulnerabilitatea economiei româneşti.

AGERPRES: Credeţi că amestecul politicului în economic determină o parte din ineficienţa managerială la companiile de stat?
Jeffrey Franks: Ce pot eu afirma este că există numeroase companii de stat care înregistrează pierderi şi care ar putea pierde cu sute de milioane de lei mai puţin şi există firme care înregistrează profit care ar putea câştiga multe miliarde de lei în plus în fiecare an, dacă ar fi conduse eficient. Mi-e greu să diferenţiez cauzele ineficienţei, dar unele au prea mulţi angajaţi, altele au probleme de management, altele au o structură neadecvată de preţuri. Ceea ce vrem noi să facem este să creăm condiţiile pentru un management mai transparent şi să înregistrăm aceste profituri suplimentare de miliarde de lei, care să intre în buzunarele administraţiei, în loc să fie înregistrate ca pierderi din taxele plătite de contribuabili.

AGERPRES: Ce părere aveţi despre reforma pensiilor şi despre posibilitatea ca Pilonii II şi III să poată deveni alternative reale la sistemul pensiilor de stat?
Jeffrey Franks: Reforma pensiilor a fost un pas foarte important, pentru că reduce şi în viitor deficitul sistemului de pensii. În Pilonul II, Guvernul s-a angajat să continue creşterea contribuţiilor, fondurile de pensii colectează aceşti bani şi îi investesc, obţinând, până acum, un randament destul de bun şi evoluează destul de frumos.

AGERPRES: Există şi la noi o tendinţă de încetinire a creşterii contribuţiilor, iar în alte ţări, s-a produs o adevărată naţionalizare a Pilonului II…
Jeffrey Franks: Nu ar fi o decizie corectă pentru România să reducă substanţial contribuţiile sau chiar să naţionalizeze Pilonul II. Spun acest lucru pentru că ştim că Pilonul I, al pensiilor de stat, nu poate fi suficient, de unul singur, pentru a asigura pensiile. Este nevoie de ceva suplimentar faţă de Pilonul I şi este mai puţin riscant să nu pui toate ouăle într-un singur coş.
Aşa stând lucrurile, nu vrem să punem toate ouăle sistemului de pensii numai în coşul reprezentat de Pilonul I. Un al doilea motiv este că aceste fonduri de pensii private investesc banii în economia românească, deci avem de-a face cu un ciclu complet: companiile au bani de investiţii, investesc şi stimulează creşterea economică.
Din aceste motive, nu cred că nu ar fi bine ca guvernul român să atace Pilonul II, aşa cum au făcut alte ţări.

AGERPRES: În urma discuţiilor cu FMI, a fost decisă o reformă în sănătate, în cadrul căreia au fost închise peste 60 de spitale. Nu ar fi fost privatizarea acestora o opţiune posibilă?
Jeffrey Franks: Decizia politicii de reformă în sănătate aparţine Guvernului. Nu este decizia FMI şi eu nu sunt un expert în reforme în sănătate şi nu pot spune autorităţilor care este politica optimă. Guvernul are experţi care să decidă care este cea mai bună strategie. Noi le spunem că trebuie să aibă în vedere atât aspectele legate de cheltuieli, cât şi pe cele privind veniturile.

La venituri, trebuie să ai în vedere taxa clawback, coplata, iar la cheltuieli, modalităţile de eficientizare a serviciilor. România are mai multe spitale şi paturi de spital decât media europeană. Deci, probabil, că are sens să ai mai puţine spitale cu servicii mai bune, decât mai multe spitale, cu resurse insuficiente.
De asemenea, în România există o dezvoltare a sistemului medical privat, dar numai experţii pot judeca dacă e mai bine ca un anumit spital să fie închis sau privatizat.

AGERPRES: Ce părere aveţi despre obiectivul stabilit de România de a deveni membru al Zonei Euro în 2015?
Jeffrey Franks: România este obligată prin Tratat să devină, la un anumit moment, membră a Zonei Euro. Chestiunea momentului ales pentru această aderare este una tehnică şi politică. Din punct de vedere tehnic, ştim că România mai are încă multe de făcut, înainte de a intra în zona euro. Pentru a adera în 2015, România trebuie să realizeze foarte repede reformele. Trebuie avut un deficit redus, o inflaţie mică, un nivel scăzut al datoriei şi al dobânzilor.
Pentru a avea succes în zona euro, trebuie să ai o economie foarte flexibilă. Din punctul meu de vedere, nu este important anul în care România va adera, ci de a accelera reformele pe cât de mult posibil. Apoi luaţi decizia asupra momentului aderării.

AGERPRES: Există, totuşi, nişte pericole în a accelera reformele peste puterea de suportare a economiei…
Jeffrey Franks: Este adevărat. Dar trebuie ca reformele să fie făcute cât se poate de repede, şi apoi, în apropierea anului 2015, faceţi o evaluare. Există însă două pericole: unul e să încerci să accelerezi prea mult, şi să nu fii gata la timp, al doilea este să amâni prea mult şi să relaxezi reformele. Nu ar fi nicio tragedie dacă nu sunteţi gata în 2015, dar reformele merg bine.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.