A 13-a brăţară dacică şi alte obiecte de tezaur au fost repatriate şi prezentate la MNIR

0

Cea de-a 13-a brăţară dacică, precum şi alte piese arheologice din tezaurul dacic, recuperate recent în Germania, au fost repatriate marţi seară şi prezentate, miercuri, la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), într-o conferinţă la care a participat şi ministrul Culturii, Hunor Kelemen.

„După ce noi am primit raportul expertizei, am solicitat de la fondul de rezervă, de la Guvernul României o sumă estimată la acea vreme la 300.000 de euro, conform datelor primite de la procurori din România şi din Germania şi conform datelor furnizate de experţii noştri de la MNIR şi MCPN.

Ne-a preocupat şi ne preocupă în continuare recuperarea acestor piese şi am avut tot sprijinul colegilor mei din Cabinet, al premierului Emil Boc şi repede am reuşit să parcurgem toate procedurile, în lunile februarie şi martie, iar în aprilie am pregătit aducerea acestor piese în ţară”, a afirmat ministrul Culturii.

După un scurt istoric al obiectelor recuperate, Kelemen a menţionat că piesele au fost aduse în ţară marţi seară.

Cât priveşte informaţiile cu privire la alte recuperări de piese din tezaurul dacic, Kelemen a menţionat că se fac în continuare eforturi în acest sens, însă mai multe detalii nu pot fi oferite decât după finalul anchetelor.

La rândul său, Tiberiu Niţu, prim adjunct al procurorului general al României, a subliniat faptul că repatrierea respectivelor piese de tezaur reprezintă rezultatul unei foarte bune colaborări între autorităţile statului.

Pe lângă cea de-a treisprezecea brăţară de aur dacică din zona Sarmizegetusa Regia, au fost recuperate din Germania şi două elemente ale scuturilor de paradă din fier şi 229 monede de argint dacice.

Directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a punctat faptul că România are de recuperat 24 de brăţări dacice, fiind recuperate, până în prezent, doar 13.

„Brăţările au fost răscumpărate de către Guvernul României şi prin grija MCPN au fost transferate Muzeului Naţional, însă ele aparţin tuturor cetăţenilor. Am vorbit cu domnul ministru şi avem tot sprijinul să facem o serie de expoziţii importante în provincie, să ieşim, ca să zic aşa, din citadele Bucureştiului. De asemenea, vor reprezenta amabsadori de marcă ai moştenirii culturale a României în străinătate, deja au fost la Roma, nu departe de Columnă”, a spus directorul MNIR.

El a mai precizat că ceea ce s-a întâmplat în aceste zile prin recuperarea obiectelor de tezaur este un fapt care dovedeşte că „o ţară mică şi cu probleme mari” reuşeşte să recupereze piese care păreau pierdute pentru totdeauna.

Pentru piesele recuperate din tezaurul dacic şi prezentate miercuri, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional a plătit aproximativ 300.000 de euro.

Pe 6 aprilie, Executivul a decis să suplimenteze bugetul Ministerului Culturii cu aproximativ 1,3 milioane de lei pentru recuperarea unei brăţări dacice din aur şi a altor obiecte antice sustrase din Munţii Orăştiei şi duse peste graniţă.

„Bunurile fac parte din tezaurele dacice şi au fost sustrase din rezervaţia arheologică a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.

Toate bunurile au fost expertizate de o comisie desemnată de Ministerul Culturii, concluzia fiind că obiectele aparţin patrimoniului cultural naţional şi trebuie incluse în categoria tezaur, acestea având valoare excepţională nu doar prin conţinut, ci şi prin contribuţia pe care studierea lor o va aduce cunoştinţelor în domeniul artei, religiei şi civilizaţiei dacice”, explica, la acea dată, purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Muntean.

De asemenea, Muntean a menţionat că banii provin din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului.

Până în prezent s-au desfăşurat şase operaţiuni de recuperare şi repatriere a brăţărilor de aur dacice – patru în 2007, una în 2008 şi una în 2009 – din care una a vizat o piesă recuperată pe teritoriul României, celelalte având ca obiect piese de patrimoniu recuperate prin aplicarea convenţiei UNIDROIT din Statele Unite ale Americii, Franţa, Elveţia şi Germania.

La realizarea expertizelor ştiinţifice ale bunurilor arheologice şi numismatice excepţionale aparţinând patrimoniului cultural naţional al României, recuperate cu sprijinul organelor judiciare ale statului român, Guvernului României şi Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, au participat o serie specialişti care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară ‘Horia Hulubei’, Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea).

De asemenea, expertizele s-au realizat şi într-o serie de laboratoare specializate din Franţa, Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie.

Brăţara dacică de aur a fost numerotată în continuarea celor 12 brăţări recuperate până în prezent de către statul român şi care sunt expuse la Muzeul Naţional de Istorie a României, astfel căpătând numărul de ordine 13. Este realizată din aur, având 6,5 spirale şi o greutate de 933,4 grame.

Cele două umbouri de scut sunt realizate din tablă de fier prin prelucrare în tehnica „au repousse”, sau mai curând prin batere la cald, având diametrul maxim actual de circa 42 cm şi o greutate de circa 1,5 kg fiecare. Pe unul dintre acestea este reprezentat un zimbru, iar pe celălalt un grifon, fiind vorba de piese foarte rare din repertoriul armamentului dacic.

Cele 229 de monede cuprind 27 de piese din aur de tip Lysimachos sau Pseudo-Lysimachos, 39 din argint de tipul Koson ‘clasic’ şi 163 din argint imitând tetradrahmele de tip Macedonia I. Toate aceste obiecte au fost obţinute ilicit de jefuitori de comori din zona Sarmizegetusa Regia.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.