Diversitatea culturală este soarta Europei

0

Reputaţi diplomaţi şi politicieni care fac parte din grupul format la iniţiativa secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, au propus o serie de principii în vederea menţinerii diversităţii culturale în Europa.

Această iniţiativă are legătură cu problemele privind imigraţia care s-au acutizat în ultima vreme pe continentul european. Într-un articol scris pentru cotidianul rus Kommersant, grupul prezintă raportul intitulat ‘A convieţui: îmbinarea diversităţii şi libertăţii în Europa secolului XXI’.

Diversitatea culturală este în mod statornic o caracteristică a istoriei europene. Ea este sursa numeroaselor reuşite ale continentului nostru, în timp ce o interpretare greşită a acesteia a constituit una dintre cauzele marilor tragedii care au avut loc în Europa.

În ultimii ani, odată cu noile valuri de imigraţie, diversitatea culturală a devenit mai mare şi va continua să se amplifice, pentru aceasta existând cel puţin două cauze, consideră autorii raportului, printre care se numără Yoshka Fisher, Javier Solana, Danuta Hübner sau Vladimir Lukin.

În primul rând, majoritatea celor care au venit în Europa în ultimele decenii, precum şi urmaşii lor, nu vor pleca nicăieri de aici. Mulţi dintre ei îşi păstrează ataşamentul pentru cultura ţărilor natale, iar acest lucru nu este unul rău.

Nu poţi să le ceri oamenilor care vin să trăiască într-o altă ţară şi care respectă legile să renunţe la credinţa, la cultura şi specificul lor. Diversitatea culturală poate contribui, fără îndoială, la dezvoltarea potenţialului creator de care Europa are nevoie ca niciodată.

În al doilea rând, populaţia Europei îmbătrâneşte şi, prin urmare, creşte nevoia de imigranţi. Potrivit Comisiei Europene, fără un asemenea aflux resursele de muncă din UE se vor reduce cu aproape 100 de milioane de oameni în următorii 50 de ani, chiar dacă populaţia va continua să crească. Acest lucru va duce inevitabil la regres. Astfel, diversitatea culturală este soarta Europei. Ea este şi va fi factorul care formează viitorul european într-o lume în rapidă schimbare.

Este vital ca europenii să găsească răspunsuri mai viabile, mai solidare şi mult mai eficiente decât cele actuale la provocările cu care se confruntă. De data aceasta, o greşeală nu este permisă. Din păcate, există semne că tocmai o asemenea greşeală este pe cale să fie comisă, atenţionează autorii raportului.

Printre aceste semne, membrii grupului remarcă: amplificarea intoleranţei, majorarea sprijinului acordat partidelor populiste şi xenofobe, discriminarea, apariţia unei categorii întregi de imigranţi care nu au documente şi sunt practic lipsiţi de drepturi, extremismul islamist, pierderea libertăţilor democratice şi încercările de a exprima opinii în favoarea pretinselor interese ale libertăţii religioase.

In spatele acestor fenomene se află sentimentul de vulnerabilitate /determinat de dificultăţile economice ale Europei/, un amplu proces de imigraţie /atât ca realitate obiectivă, cât şi în viziune subiectivă/, imagini eronate şi stereotipuri periculoase la adresa minorităţilor existente în mass-media şi în conştiinţa societăţii, precum şi deficitul de lideri capabili să inspire încredere în ceea ce priveşte viziunea lor privind soarta Europei.

La aceste probleme, raportul propune ‘un răspuns bazat pe valorile fundamentale ale Europei’, un ‘proiect de construire a unei Europe încrezătoare în forţele sale, care să nu se ferească de diversitate’. Dacă există afro-americani sau italo-americani, de ce să nu poată exista şi ‘europeni prin cratimă’: turc-german, francez-nordafrican sau britanico-asiatic?

Membrii grupului consideră că o asemenea Europă este posibilă, însă doar dacă toţi cei care trăiesc deja în ţări europene vor fi recunoscuţi drept cetăţeni cu drepturi depline şi dacă toţi, indiferent de credinţă, cultură şi naţionalitate, vor avea acelaşi statut în faţa legii, puterii şi celorlalţi cetăţeni.

Autorii propun câteva principii fundamentale pe care politicienii, oamenii care determină opinia publică şi activişti ai societăţii civile să le folosească drept ghid în lupta pentru diversitate. Minimum ce trebuie făcut este să se convină asupra respectării legilor, asupra ce înseamnă legea şi cum să fie schimbată aceasta. În condiţiile în care imigranţii respectă legea, nu trebuie să li se ceară să renunţe la credinţa şi la cultura lor.

Sunt necesare măsuri pentru ca membrii grupurilor marginalizate să se bucure de posibilităţi cu adevărat egale. De asemenea, este bine ca membrii diverselor grupuri religioase, culturale şi naţionale să se cunoască şi să conlucreze.

Nu în ultimul rând, membrii grupului se pronunţă pentru libertatea de exprimare, care nu trebuie să fie îngrădită prin lege, prin practici sau frica de violenţă. În acelaşi timp, autorii subliniază că nu trebuie să rămână fără răspuns afirmaţiile menite să întărească prejudecăţile sociale la adresa reprezentanţilor oricărui grup, mai ales al minorităţilor, imigranţilor sau noilor imigranţi. Principala idee a raportului este ‘minim de obligare, maxim de convingere’.

Pentru a transpune aceste principii în viaţă, raportorii îndeamnă statele să recunoască toate drepturile şi obligaţiile cetăţenilor, inclusiv dreptul la vot, pentru un cerc maxim extins de locuitori permanenţi, iar drept pas intermediar – să le ofere tuturor străinilor cu şedere permanentă în ţările lor posibilitatea de a vota în alegerile locale.
De asemenea, ei îndeamnă la modificarea prejudecăţilor şi stereotipurilor privind imigraţia şi la crearea, la cetăţenii lor, a unei viziuni mai corecte privind situaţia imigranţilor, dar şi în ceea ce priveşte actualele şi viitoarele necesităţi ale Europei.

Autorii raportului recunosc dreptul statelor de a controla fluxurile de imigranţi, însă le solicită tuturor europenilor să adopte un comportament uman şi corect la adresa tuturor oamenilor care vin în Europa în căutare de azi iar statelor membre ale Consiliului Europei – să manifeste solidaritate şi să împartă povara comună.

În acest sens, Consiliul Europei şi UE ar trebui să conlucreze la crearea, pentru întreaga Europă, a unei politici unitare şi transparente privind imigraţia şi, întinzând o mână de prietenie vecinilor din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord, să le ofere posibilitatea de a participa la instituţiile şi convenţiile europene, prin obţinerea unui statut corespunzător.

Semnatarii articolului sunt convinşi că, urmând această cale, Europa va putea deveni mai bună decât este astăzi.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.