Lenin – revoluţionarul se întoarce

0

Logica evoluţiei interne a Rusiei, accelerată şi de ultimele evenimente din lumea externă, reabilitează nu doar ideile de reformă, ci şi o asemenea noţiune precum revoluţia.

Astăzi, Lenin-revoluţionarul este, în ochii societăţii ruse, mai atractiv decât Stalin¬conservatorul, notează cotidianul rus Gazeta.

Lenin şi Stalin au fost şi ei un „tandem”, chiar dacă nu au condus în acelaşi timp, iar raportul dintre ei se schimbă în permanenţă. În ultimul timp, Lenin pare că recuperează din punctele pierdute.

Nu întâmplător, un recent sondaj de opinie privind atitudinea cetăţenilor ruşi faţă de aceşti lideri istorici a fost desfăşurat în ajunul celor două sărbători ale lunii mai: 1 mai se asociază destul de des cu revoluţia şi, prin urmare, cu Lenin, iar Ziua Victoriei este însoţită obligatoriu de dispute privind rolul lui Stalin-comandant suprem. Prin urmare, în ajunul acestor două sărbători s-a dovedit că, în opinia cetăţenilor ruşi, liderul-revoluţionar poate concura foarte bine cu liderul-generalissimus, iar în unele privinţe chiar îl depăşeşte.

Rolul istoric al lui Lenin s-a dovedit capabil să suscite un nou interes. Desigur, interes nu pentru conflictele dintre Stalin şi Lenin, deoarece acestea nu sunt cunoscute omului de rând: în conştiinţa populară concurează nu doi lideri reali, ci imaginile lor, iar oscilaţiile acestei concurenţe postume oglindesc actualele schimbări din viziunea cetăţenilor ruşi,

Spiritul de nostalgie pentru marea putere rusă, de ultraconservatorism şi de reacţie, care se amplifica în anii 1990, ajungând la un punct maxim în anii 2000, îl cerea pe Stalin şi pe nimeni altul.

Despre Lenin aproape nimeni nu-şi amintea în acele vremuri. Indiferent dacă îl lăuda sau îl critica pe Stalin, Putin avea pe atunci succes tocmai în roluri staliniste: ca apologet al stabilităţii şi, în general, ca un contrariu la tot ce înseamnă „revoluţie”.

Această epocă, însă, a fost depăşită, fapt oglindit de rezultatele recentului sondaj de opinie. În viziunea cetăţenilor ruşi, Lenin îl depăşeşte în mod evident pe Stalin în ceea ce priveşte „munca spre binele ţării”.

Astfel, cu faptul că Lenin i-a adus Rusiei „mai mult bine decât rău” sunt de acord 40% dintre cei intervievaţi, în timp ce doar 32% afirmă acest lucru despre Stalin. În afară de aceasta, pagubele provocate de Lenin sunt considerate nu atât de devastatoare: varianta „a făcut mai mult rău decât bine” a fost aplicată la adresa lui Lenin de 18% dintre respondenţi, iar la adresa lui Stalin – de 23%.

În linii mari, însă, în calitate de „oameni de stat” ambii participanţi ai tandemului istoric le stârnesc cetăţenilor ruşi sentimente amestecate, însă mai degrabă pozitive. În schimb, pur şi simplu ca „om” Lenin îl devansează clar pe Stalin. Astăzi, 45% dintre ruşi îl consideră pe Lenin „un om bun”, în timp ce „om rău” îl consideră doar 15%. În acelaşi timp, pe Stalin îl consideră „om rău” 31% dintre ruşi, iar „bun” – 25%.

Se pare că cetăţeanul rus nu iubeşte chiar atât de mult tiranii: Stalin-lider ca noţiune abstractă îi este cât de cât simpatic, însă a avea un Stalin viu drept vecin sau şef nimeni nu doreşte. Mai degrabă este preferat Lenin, a cărui imagine ca om este mult mai liberală, subliniază Gazeta.

Faptul că tandemul Stalin-Lenin este adânc înrădăcinat în minţile ruşilor este cunoscut. O surpriză a devenit, însă, capacitatea lui Lenin de „a devansa”, în condiţiile în care în ultimii zece în imaginea sa s-a investit mult mai puţin decât în cea a lui Stalin. Simpatiile pentru Ilici au crescut de la sine şi relativ recent, lucru demonstrat de faptul că Lenin este simpatizat în special de respondenţi tineri, în jur de 20 de ani.

Potrivit Gazeta, mitul despre stabilitate, a cărui imagine a fost şi rămâne Stalin, acel mit pe care intenţionează să-l agite în campania electorală noul „Front popular” al lui Putin, a devenit în mod evident mai palid şi a plictisit masele largi din Rusia.

Lenin, care multă vreme era considerat doar predecesorul lui Stalin, a început din nou să fie perceput drept contrariul acestuia: revoluţionar, luptător pentru adevăr şi, nu în ultimul rând, un om bun. Rusia o ia spre „stânga”, societatea se polarizează, iar în conştiinţa maselor imaginile celor doi lideri totalitari încep să se disocieze: Stalin – la dreapta, Lenin – la stânga.

Faptul că Lenin cel real se potriveşte ca idol tot atât de puţin ca Stalin nu-l preocupă pe rusul de rând. De altfel, Lenin nici nu este idolul său. Mai degrabă, Lenin reprezintă semnul nemulţumirii crescânde faţă de inechitatea şi rigiditatea actualului sistem politic. Nemulţumire care îşi va croi drum şi îşi va găsi în final un stindard – cu Lenin sau fără, îşi exprimă convingerea Gazeta.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.