Aşezământul de la Ierihon există de 11 ani. De ce a izbucnit acum scandalul între Patriarhia Ierusalimului şi cea Română?

0

Biserica Ortodoxă Română (BOR) doreşte cooperarea, consultarea şi concilierea şi îşi exprimă speranţa că va fi depăşită criza cu Patriarhia Ierusalimului, a afirmat, joi (12 mai), episcopul vicar patriarhal Ciprian Câmpineanul, secretar al Sfântului Sinod.

El a anunţat, într-o conferinţă de presă, că o delegaţie cu mandat de la Sfântul Sinod, care se va întruni în zilele de 19 şi 20 mai, se va deplasa la Ierusalim pentru a dialoga cu reprezentanţii Patriarhiei Ierusalimului.

Presfinţitul ierarh a reiterat regretul şi îngrijorarea Patriarhiei Române faţă de decizia Patriarhiei Ierusalimului de a rupe comuniunea cu BOR, deşi au avut loc discuţii preliminare la 15 aprilie, când s-a convenit iniţierea unui dialog bilateral frăţesc între cele două Patriarhii pentru identificarea unei soluţii privind existenţa aşezământului românesc de la Ierihon.

Episcopul vicar patriarhal a calificat drept o „măsură extremă” întreruperea pomenirii la slujbe a patriarhului Daniel şi „nedreaptă, pripită, nefondată” caterisirea reprezentantului Patriarhiei Române la Ierusalim, arhimandritul Ieronim Creţu. De altfel, acesta va participa la lucrările Sfântului Sinod al BOR.

M-a surprins decizia, uneori mă gândesc că nu au dorit dialogul. Noi vom căuta să discutăm frăţeşte, în speranţa unei soluţii„, a spus Ciprian Câmpineanul, precizând că din raţiuni pastoral-misionare se poate face excepţie de la canoane, astfel încât să nu se ajungă la conflicte între Biserici.

„Cel mai grav este când se face abatere de la credinţă, numai atunci s-ar putea lua astfel de măsuri”, a explicat episcopul vicar patriarhal.

În opinia sa, ar fi fost „elegant” ca Patriarhia Ierusalimului să comunice oficial deciziile sale Patriarhiei Române, comunicat care este încă aşteptat de Patriarhia Română.

PS Ciprian Câmpineanul a afimat că, în cazul neajungerii la nicio soluţie, se poate apela la concilierea din partea Patriarhiei ecumenice.

El a explicat că aşezământul românesc pentru pelerini de la Ierusalim este dedicat exclusiv pelerinajelor, fiind exclusiv în proprietatea Patriarhiei Române, lunar fiind găzduiţi 300 de pelerini nu numai români. „Numai anul trecut i-au trecut pragul 3.000 de pelerini„, a spus ierarhul.

Potrivit episcopului, patriarhul BOR, Daniel, nu ţine neapărat să fie pomenit la slujbe, dar este preocupat de situaţia pelerinilor.

 

A existat un acord, însă doar verbal

PS Ciprian Câmpineanul a trecut în revistă istoricul lucrărilor la aşezământul şi la biserica de la Ierihon, începând cu anul 1998 când a debutat ridicarea construcţiei, „în special cu sacrificiul muncitorilor români care au lucrat voluntar”, „cu acord de la patriarhul Ierusalimului din vremea aceea, Diodor”, şi până la situaţia din prezent.

Fără binecuvântarea patriarhului Diodor nu puteau începe lucrările la aşezământul românesc de la Ierihon. Mai mult, fără binecuvântarea acestuia nu s-ar fi putut face sfinţirea paraclisului respectivului aşezământ de către patriarhul Teoctist şi membri ai Sfântului Sinod”, a precizat părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Părintele Constantin Stoica mai spune că nu s-a putut obţine aprobarea scrisă a patriarhului Diodor, în 1998, la momentul începerii construcţiei, deoarece starea de sănătate a acestuia s-a degradat brusc. Despre această conjunctură nefavorabilă ar fi fost înştiinţat şi actualul patriarh al Ierusalimului, Theofil al III-lea.

În ultimele luni, Patriarhia Ierusalimului a semnalat faptul că nu există niciun acord scris în legătură cu Aşezământul românesc de la Ierihon şi a solicitat Patriarhiei Române să clarifice situaţia acestuia. În acest context, ierarhii români l-au desemnat pe Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, episcop vicar patriarhal, să demareze dialogul cu prelaţii din Israel, unul „bilateral frăţesc între cele două Patriarhii”.

În 9 mai însă, Patriarhia Ierusalimului a anunţat ruptura comuniunii cu BOR într-un comunicat postat  pe site-ul său oficial, în care se explică motivele care au stat la baza acestei decizii. Se menţionează că această hotărâre a fost luată pentru că în ultimul deceniu Patriarhia Română a construit un aşezământ la Ierihon fără încuviinţarea canonică a Patriarhiei Ierusalimului, sub jurisdicţia căreia se află Ţara Sfântă. „E o decizie unilaterală„, explică Constantin Stoica.

 

„Nu poţi spune că ai văzut doar de câteva luni o construcţie care există de 11 ani”

Este o şicană sau o nevoie de bani la mijloc. Cine ştie ce vor să obţină de la Patriarhia Română” a declarat pentru Gândul Ion Antonescu, proprietarul primei agenţii de turism care i-a dus după 1990 pe români în pelerinaj în Ţara Sfântă.

Antonescu nu-şi explică altfel decizia Patriarhiei Ierusalimului de a rupe legăturile cu Patriarhia Română şi nu crede în motivul invocat – că aşezământul românesc de la Ierihon a fost construit fără binecuvântarea Patriarhiei de la Ierusalim. „E absurd. Nu poţi spune că ai văzut doar de câteva luni o construcţie care există de 11 ani„, mai spune Ion Antonescu, fost secretar de stat la Ministerul Culturii.

 

Întâlnirea din Elveţia a fost factorul declanşator?

Reacţia Patriarhiei Ierusalimului are loc la două luni după o întrunire panortodoxă desfăşurată în Elveţia (la Chambesy), unde s-a discutat revederea poziţionării ca importanţă a bisericilor istorice, în funcţie de numărul credincioşilor pe care îl au.

Astfel Patriarhia Moscovei și Patriarhia Română, care depășesc numeric multe din patriarhiile istorice, au intrat într-un ușor conflict cu patriarhii elenofoni (greci), printre care și cel al Ierusalimului, scrie ieromonahul Savatie Baştovoi.

Alierea Patriarhiei Române cu Patriarhia Moscovei în cadrul reuniunii de la sfîșitul lui februarie de la Chambesy a fost o surpriză pentru elenofoni, după cum comentează chiar presa bisericească de la Atena, date fiind diferendele dintre Moscova şi Bucureşti cu privire la jurisdicţia asupra credincioşilor din Basarabia.

Se speculează însă că ruperea comuniunii de către Patriarhia Ierusalimului ar viza exclusiv o lovitură de imagine pentru a domoli poziţia de forţă a Patriarhului Daniel, acuzat de “tendinţe hegemonice”.

În orice caz, această rupere de comuniune nu este o premieră în Ortodoxie. O situaţie similară s-a produs în 2005, atunci când Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol şi Biserica Ortodoxă a Greciei au întrerupt relaţiile frăţeşti din cauza neînţelegerilor legate de procedurile de alegere a Mitropolitului de Salonic. Lucrurile au reintrat într-o logică a firescului doar la un an distanţă, Atena şi Constantinopolul rezolvându-şi disputa.

CITITI SI

Patriarhul Daniel al României, văzut ca o ameninţare de patriarhii greci: “Încearcă să-şi extindă sfera de influenţă!”, spun aceştia

 

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.