50 de ani de la summitul Kennedy – Hruşciov de la Viena, un punct de cotitură în Războiul Rece

0 4

În iunie 1961, capitala austriacă Viena s-a aflat, timp de două zile, în centrul politicii mondiale. În urmă cu 50 de ani, în plin Război Rece, aici s-au întâlnit cei mai puternici oameni ai lumii, preşedintele american John F. Kennedy şi liderul sovietic Nikita Hruşciov.

Întâlnirea lor urma să scoată omenirea de pe cursul periculos al unui război atomic. După o jumătate de secol, cercetarea a mii de pagini de documente noi, desfăşurată timp de 3 ani, cu participare americană şi rusă, dezvăluie noi aspecte ale summitului din 1961 de la Viena, notează joi agenţia APA.

Auspiciile summitului erau, în mod previzibil, nefavorabile. Hruşciov era furios pe Kennedy pentru că acesta nu voia să cedeze în disputa dintre superputeri privind împărţirea Berlinului.

În ce-l privea, carismaticul preşedinte american, aflat de puţin timp în funcţie, avea deja în spate un eşec militar răsunător, invadarea eşuată a Cubei în Golful Porcilor. În zilele premergătoare summitului, Kennedy a acuzat dureri puternice de coloană, după o rană mai veche. La Viena, el a fost însoţit de trei medici, care i-au administrat procaină pentru a face faţă conferinţei.

„Speranţele opiniei publice mondiale erau mari, summitul trebuia să rezolve probleme esenţiale între superputeri”, a explicat cercetătorul Stefan Karner, care a prezentat joi rezultatele proiectului, împreună cu colega sa Barbara Stelzl-Marx şi cu directorul Academiei Diplomatice, Hans Winkler.

La Viena, cei doi lideri se întâlneau – şi se ciocneau – pentru prima dată. „Mă tratează ca pe un copil mic”, se plângea Kennedy anturajului său. Hruşciov, pe care psihologii din CIA îl considerau „maestrul blufurilor calculate”, l-a hărţuit puternic pe tânărul preşedinte american, însă acesta a rămas ferm. În problema Berlinului nu va exista nicio cedare din partea SUA, a subliniat Kennedy. Hruşciov, aflat atunci la apogeul puterii sale, a fost nevoit să plece acasă fără vreo concesie din partea celui pe care îl denigra ca „pămpălău”.

Până acum, cercetările istorice considerau summitul de la Viena ca lipsit de rezultate. Istoricii austrieci Karner şi Stelzl-Marx nu sunt însă de acord cu acest verdict: „Viena a fost un punct de cotitură”, afirmă ei, pe baza unor documente până acum necunoscute ale ambelor delegaţii.

În capitala Austriei, adversarilor le-a devenit clar unde ar duce un război atomic. „Pentru prima dată, amândoi au văzut iadul”, a argumentat Stefan Karner.

Summitul de la Viena a urmat după o întâlnire fără rezultate desfăşurată în 1960, la Paris, între Hruşciov şi predecesorul lui Kennedy, Dwight D. Eisenhower. Pregătirea sa a avut loc sub o presiune extremă a timpului, guvernul de la Viena aflând despre summit doar cu două săptămâni înainte.

Cercetarea a mai relevat că, în urma întâlnirii de la Viena, a fost pus în funcţiune pentru prima dată celebrul „telefon roşu”, linia directă dintre cei doi şefi de stat. Aceasta şi alte noi canale de comunicare informale între Kremlin şi Casa Albă au permis mai târziu soluţii nesângeroase la ridicarea Zidului Berlinului în vara lui 1961, ca şi la criza rachetelor din Cuba din anul următor.

Austria nu a mai fost însă niciodată locul unui summit între cele două superputeri: în decembrie 1989, o întâlnire între George Bush sr. şi Mihail Gorbaciov a fost anulată în ultimul moment, iar în scurt timp Uniunea Sovietică urma să devină istorie.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata