Teodor Baconschi: Aderarea la spaţiul Schengen în anul 2011 rămâne un obiectiv strategic naţional – interviu

0

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a acordat un interviu Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES în care abordează o serie de probleme de politică externă referitoare la scutul antirachetă, la statutul internaţional al ţării noastre şi la misiunile internaţionale.

Şeful diplomaţiei române precizează că aderarea României la spaţiul Schengen în anul 2011 rămâne un obiectiv strategic naţional, transpartinic, pentru atingerea căruia autorităţile de la Bucureşti depun un efort diplomatic susţinut.

AGERPRES: Domnule ministru, amplasarea elementelor din scutul american antirachetă a devenit o certitudine. Se cunoaşte locaţia aleasă, s-a vorbit de bani şi de oportunităţile pentru România în materie de afirmare în politica de securitate. Cum este văzută această colaborare româno-americană de ţările UE din care facem parte? Are o semnificaţie pentru politica de securitate europeană?
T. Baconschi: Cel mai important lucru pe care îl aduce participarea României la proiect este un plus de securitate şi când spun asta am în vedere atât securitatea ţării noastre, cât şi a statelor europene aliate în cadrul NATO.

Sistemul dezvoltat de SUA va constitui, după cum se ştie, o contribuţie esenţială la dezvoltarea sistemului NATO. Implicaţiile asupra politicii de securitate europeană există, tot aşa cum prezenţa pe continent a unei alianţe militare cum este NATO are implicaţii asupra securităţii europene. Semnalele din partea statelor UE – 21 dintre ele sunt, după cum ştiţi, şi membre ale NATO – nu au relevat abordări critice. Noi vom continua să informăm, în spiritul transparenţei, statele membre UE cu privire la dezvoltarea cooperării cu SUA pe acest dosar, dar discuţiile de substanţă vor avea loc în cadrul NATO.

AGERPRES: Aţi declarat că amplasarea scutului antibalistic va fi de natură defensivă şi că Rusia a fost de asemenea invitată să participe la acesta. Cum va influenţa pe viitor relaţiile României cu vecinul de la Răsărit amplasarea scutului antibalistic? Sunt întemeiate obiecţiile ruseşti pe această temă?
T.Baconschi: Vorbim de un sistem de natură strict defensivă, care nu afectează capacitatea de descurajare strategică a Federaţiei Ruse. Într-o logică firească, prin urmare, nu m-aş aştepta ca un astfel de sistem să afecteze relaţia bilaterală. După cum ştiţi, relaţia noastră cu Rusia are o dinamică şi o complexitate deosebite, care o face imposibil de simplificat până la a o identifica cu un singur aspect sau dosar.

România va continua să sprijine un dialog deschis şi transparent pe subiectul apărării antirachetă în formatul Consiliului NATO-Rusia (NRC). Relaţia NATO-Rusia este o relaţie de parteneriat şi ambele părţi fac eforturi reale pentru a o îmbunătăţi. Pot să existe, însă, aşa cum am constatat din unele declaraţii publice ale unor oficiali ruşi, percepţii diferite, care pot fi depăşite prin dialog.

AGERPRES: Aţi anunţat că MAE lucrează la pregătirea vizitelor preşedintelui Traian Băsescu la Paris, Londra, Washington. Sunt discuţii în acest sens şi în privinţa marilor vecini de la Est? Vor fi vizite la nivel înalt în acest an în relaţiile cu Ucraina şi Federaţia Rusă?
T.Baconschi: Aşa este.

Nu avem încă pe agenda relaţiilor cu Ucraina şi Federaţia Rusă pentru acest an vizite la nivel înalt, dar nici nu excludem eventualitatea lor. Contactele oficiale la nivel înalt presupun o pregătire minuţioasă, convenirea unei agende politice corespunzătoare, în consens cu evoluţia de ansamblu a relaţiilor bilaterale.

La nivel de ministere de externe lucrăm atât cu partenerii ucraineni cât şi cei ruşi pentru dinamizarea dialogului politic şi sectorial, pentru a imprima un ritm mai alert, mai multă concreteţe şi o productivitate mai mare cooperării pe dimensiunea bilaterală, în plan regional şi în afaceri europene, în alte formate ale relaţiilor internaţionale.

AGERPRES: România şi-a asumat un rol în misiunea internaţională privind embargoul armelor pentru Libia. Tot mai multe ţări europene au renunţat la menţinerea relaţiilor diplomatice cu regimul lui Gaddafi şi au iniţiat contacte cu guvernarea de la Benghazi. România studiază posibilitatea de a-şi retrage ambasada de la Tripoli şi de a recunoaşte guvernarea de la Benghazi?
T. Baconschi: România a exprimat susţinerea pentru mişcările democratice din regiune şi participă alături de ţările membre NATO şi UE la implementarea rezoluţiilor Consiliului de Securitate ONU.

Poziţiile sprijinite de România în context NATO şi UE, de exemplu, accentul pe cooperarea actorilor internaţionali şi complementaritatea acţiunilor lor, asigurarea sprijinului actorilor regionali, asigurarea unităţii şi integrităţii teritoriale a Libiei, au fost reflectate atât în documentele adoptate la nivel strategic, cât şi în cele operaţionale.

Având în vedere deteriorarea continuă, în ultima perioadă, a situaţiei de securitate din Libia, reanalizăm opţiunile pe care le avem la dispoziţie în circumstanţele date, inclusiv să recurgem la varianta suspendării temporare a activităţii Ambasadei României la Tripoli şi repatrierea personalului naţional.

AGERPRES: În câteva rânduri opoziţia a cerut demisia dv. din fruntea ministerului. Amintesc aici doar două teme: aderarea la Schengen şi poziţia României în UE. Care este proiecţia de viitor a MAE în această privinţă?
T. Baconschi: Aderarea la spaţiul Schengen în anul 2011 rămâne un obiectiv strategic naţional, transpartinic, pentru atingerea căruia depunem un efort diplomatic susţinut. Vom continua demersurile diplomatice intense la nivelul statelor membre, inclusiv al celor care mai manifestă unele rezerve, dar şi pe lângă instituţiile europene – Comisia Europeană şi Parlamentul European. Am finalizat cu succes procesul de evaluare tehnică.

Am obţinut, de asemenea, avizul comisiei de specialitate, LIBE, din Parlamentului European şi am încrederea că vom obţine, de asemenea, un aviz favorabil din partea plenului, la începutul lunii iunie. Toate aceste elemente, componenta tehnică, respectiv componenta politică  a aderării, odată atinse, sunt de natură să creeze premisele fundamentării unei decizii şi la nivelul Consiliului JAI. Trebuie însă să fim realişti şi să recunoaştem că evenimentele din nordul Africii au accentuat dezbaterile interne din UE privind migraţia şi modificarea cadrului privind spaţiul Schengen. România priveşte pozitiv şi se implică în eforturile de consolidare a spaţiului Schengen.

AGERPRES: România pare să nu profite pe deplin de statutul său de ţară membră UE din cauza ratei scăzute a absorbţiei fondurilor europene. Ce soluţii rapide în acest sens aţi identificat pentru România având în vedere că se apropie sfârşitul actualului ciclul financiar, în 2013, iar dinspre Bruxelles şi marile capitale europene se aud voci tot mai critice la adresa acestei incapacităţi a României?
T. Baconschi: România face progrese în accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi pentru aceasta colaborează cu instituţiile Uniunii Europene, în special cu Comisia Europeană. Intern, după cum deja a fost anunţat, premierul Boc a luat sub autoritatea sa directă coordonarea instrumentelor structurale, prin transferul ACIS de la Ministerul Finanţelor în cadrul aparatului de lucru al Guvernului; Guvernul a elaborat un Plan de măsuri prioritare pentru consolidarea capacităţii de absorbţie şi este într-un dialog permanent cu Comisia Europeană pentru implementare.

Lucrăm şi la nivel european pentru simplificarea cadrului de management şi control. În acest sens, am susţinut recent, împreună cu mai mulţi miniştri din UE, un demers al Franţei de conştientizare a Comisiei. Am pledat pentru flexibilitate, simplificare şi o cooperare mai bună pentru accelerarea absorbţiei în toate statele membre.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.