NATO, un jucător tot mai important în Asia Centrală, în pofida intereselor Moscovei

0 5

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord /NATO/ continuă să-şi întărească poziţiile în Asia Centrală.

Cooperarea activă dintre statele din regiune şi NATO se desfăşoară după un program asemănător celui pe care l-a iniţiat şi Rusia în cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă /OTSC/, însă se bucură de mai mult succes, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Despre participarea ţărilor din OTSC în operaţiuni de menţinere a păcii a vorbit cu două săptămâni în urmă secretarul general al organizaţiei Nikolai Bordiuja. Acesta a declarat chiar că trupele OTSC sunt pregătite pentru intervenţii militare, afirmaţie senzaţională în condiţiile în care în cei 20 de ani de existenţă OTSC nu şi-a folosit trupele de coaliţie decât în cadrul unor exerciţii.

Unităţile OTSC au rămas deoparte chiar şi în 2005 şi 2010, când în Kârgâzstan a avut loc schimbarea prin forţă a puterii. Ele nu s-au implicat în conflictul etnic care avusese loc în vara lui 2010 în regiunea Osh, în pofida faptului că noul lider kârgâz, Roza Otunbaeva, solicitase ajutor Rusiei şi conducerii acestei organizaţii.

Probabil, simţind acest ‘caracter butaforic’ al OTSC, NATO refuză şi acum o cooperare strânsă cu organizaţia condusă de Bordiuja, în ciuda insistenţelor Moscovei. În acelaşi timp, NATO cooperează strâns practic cu toate ţările OTSC. Astfel, la programul NATO ‘Procesul de analiză şi planificare militară’, pe lângă Kârgâzstan mai participă Uzbekistanul şi Kazahstanul.

Potrivit Nezavisimaia Gazeta, situaţia se complică prin faptul că, subliniindu-şi intenţiile de pacificare în cadrul acestui program al NATO, Uzbekistanul respinge în mod categoric asemenea planuri în cadrul OTSC. Potrivit mass-media kârgâze, la ora actuală Uzbekistanul şi-a întărit în mod calitativ şi cantitativ prezenţa la graniţele cu Kârgâzstanul, iar comandantul Trupelor de Frontieră din cadrul Serviciului Naţional de Securitate al acestei republici, Zakir Tilenov, afirmă că la graniţele dintre ţara sa şi Uzbekistan au avut loc, în perioada 2009-2011, peste 80 de conflicte.

Conflicte interetnice, asemănătoare celor care au avut loc în vara lui 2010 în sudul Kârgâzstanului, precum şi exportul instabilităţii din Afganistan în ţările Comunităţii Statelor Independente /CSI/ sunt absolut posibile, este de părere ziarul rus. În acest sens, NATO, în special principalul său membru – SUA – au obiective clare.

În cadrul unei recente întrevederi dintre Otunbaeva şi reprezentantul secretarului general al NATO în Asia Mijlocie, James Appathurai, au fost înregistrate acorduri privind oferirea de ajutor Kârgâzstanului în vederea întăririi graniţelor şi a potenţialului Trupe lor de Frontieră.

În acelaşi timp, Appathurai a exprimat deschiderea NATO de a sprijini reparaţiile capitale la depozitele unde se păstrează armele de rachetă şi de artilerie ale Kârgâzstanului, cu accent pe sudul republicii. La rândul său, în timpul vizitei pe care a desfăşurat-o în martie în SUA, Otunbaeva a acceptat propunerea Pentagonului de a deschide un centru american de antrenament în zone ce se învecinează cu Tadjikistanul şi Uzbekistanul.

Deocamdată, Rusia ezită să ia o decizie privind deschiderea unui centru asemănător sau a unei noi baze militare în Kârgâzstan. Bugetul Rusiei pe următorii trei ani nu prevede bani în acest scop.

Uzbekistanul este împotriva construcţiei de baze militare ruseşti în sudul Kârgâzstanului, însă deocamdată Taşkentul nu s-a pronunţat în legătură cu dorinţa NATO şi SUA de a deschide la rândul lor asemenea baze în Kârgâzstan.

Potrivit Nezavisimaia Gazeta, în Asia Centrală conflicte sunt posibile în Kârgâzstan şi Tadjikistan, şi este foarte probabil ca Uzbekistanul să fie implicat în aceste conflicte. Este o mare necunoscută dacă OTSC va accepta să participe la asemenea conflicte, în cazul în care Uzbekistanul va fi împotrivă.

‘Poziţiile NATO în Asia Centrală se consolidează. Rusia, şi cu atât mai mult conducerea OTSC, nu au în regiune un plan coerent, nu au obiective economice şi militare clare, în timp ce NATO are’, declară vicepreşedintele Academiei pentru probleme geopolitice a Rusiei, Konstantin Sivkov. În opinia expertului, ‘aspiraţia NATO de a participa la soluţionarea conflictelor existente din Asia Centrală şi din alte regiuni ale CSI s-ar putea solda cu ceea ce se poate observa azi în Libia – intervenţie externă, bombardamente’.

Potrivit lui Sivkov, Rusia ar trebui să elaboreze un sistem precis de obiective geopolitice şi să-l promoveze prin acordarea de ajutor tehnico-militar, prin înfiinţarea de baze militare şi realizarea unor programe de durată în domeniul economic, umanitar şi de alt gen.

În acest sens, Sivkov propune ca profitul monopolurilor petroliere din Rusia să fie redus cu 10-15%, iar banii obţinuţi astfel să fie folosiţi în vederea consolidării poziţiilor Rusiei în regiuni de o importanţă vitală pentru ea.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata