Criza DSK ameninţă influenţa Europei la FMI

0

Arestarea lui Dominique Strauss-Kahn /DSK/, acuzat de tentativă de viol asupra unei cameriste dintr-un hotel american, va avea probabil un efect redus asupra operaţiunilor Fondului Monetar Internaţional /FMI/.

Cu toate acestea, evenimentul poate forţa ţările membre ale organizaţiei să se confrunte cu probleme mai ample în privinţa influenţei europene asupra fondului, care se pregăteşte să extindă împrumuturile, deja uriaşe, acordate Europei Occidentale, scrie Financial Times /FT/ în ediţia de duminică.

„Pe termen scurt, acest lucru nu poate însemna prea mult pentru negocierile eurozonei, în condiţiile în care sarcina cade acum pe europeni pentru a veni cu o propunere de finanţare”, declara Simon Johnson, fost economist-şef la FMI, în prezent la Massachusetts Institute of Technology, adăugând că ceea ce s-ar putea aduce în discuţie ar fi întrebarea: cine conduce FMI?

Anterior, Johnson îl descrisese pe DSK, un fost ministru francez de finanţe, cu conexiuni excelente în politică, drept un „Metternich cu un BlackBerry”, după marele diplomat european al secolului al XIX-lea.

În plus, scrie FT, DSK are meritul de a fi făcut din nou din FMI o instituţie relevantă în timpul crizei financiare globale, în timpul căreia instituţia şi-a crescut masiv resursele.

Pentru Eswar Prasad, fostul şef al diviziei FMI din China, plecarea lui Strauss-Kahn ar putea „constitui o lovitură pentru FMI, căruia îi va fi greu să găsească un avocat la fel de eficient şi de priceput pentru a păstra instituţia în centrul sistemului monetar global”.

Pe de altă parte, dacă DSK se va retrage în curând de la cârma FMI, plecarea sa va aduce în prim plan problema gestionării conducerii Fondului – care în mod tradiţional a revenit unui european – în lumina ajutorului acordat de instituţie Greciei, Irlandei şi recent Portugaliei.

Potrivit FT, deşi se crede că Strauss-Kahn plănuieşte să demisioneze în următoarele luni, Johnson crede că o plecare prematură a directorului FMI ar complica orice plan de a instala un alt director european.

Numirea unui alt director general european în acest moment poate alimenta resentimentele în special în economiile emergente. Unii au pus la îndoială în privat dimensiunea şi generozitatea unor programe de salvare ale FMI pentru Europa de Vest şi cofinanţarea din partea acestuia a programelor de creditare, proiectate în mare parte de către autorităţile din zona euro. Pe de altă parte, oficialii ţărilor cu economii emergente au sesizat un contrast între acestea şi condiţiile dure impuse debitorilor din ţarile în curs de dezvoltare.

Pe de altă parte, există mai mulţi candidaţi potenţiali credibili din statele emergente pentru a conduce FMI. Unul este Kemal Dervis, care, în calitate de ministru de finanţe al Turciei, a salvat ţara de la o situaţie de faliment suveran, cu ajutorul unui program de întrajutorare al FMI în anii 2000- 2001 şi gestionează în prezent programul economie globală de la Brookings Institution, un think-tank din Washington.

Dervis are, de asemenea, experienţă administrativă, ca fost şef al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, dar dezavantajul că este puţin probabil ca guvernul turc să-l susţină.

Potrivit lui Johnson, o altă opţiune foarte credibilă pentru conducerea FMI ar fi Agustin Carstens, guvernatorul băncii centrale mexicane şi fost managing director la FMI.

De asemenea, Stanley Fischer, fost numărul doi la conducerea Fondului şi guvernator al Băncii Israelului este o altă opţiune. Un grup de ţări în curs de dezvoltare l-au propus pe Fischer pentru postul de director atunci când locul a devenit vacant în anul 2000. Trevor Manuel, fostul ministru al finanţelor din Africa de Sud, care a prezidat o comisie privind viitorul FMI, ar putea fi, de asemenea, un concurent, la fel ca şi Montek Singh Ahluwalia, vice-preşedinte al Comisiei de Planificare din India şi fostul şef al biroului de evaluare independentă al Fondului.

În vârstă de 67 de ani, Ahluwalia depăşeşte limita de 65 de ani impusă pentru directorii generali ai FMI, însă acest lucru poate fi schimbat printr-un vot al ţărilor membre ale Fondului.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.