„Olivoila”, uleiul de măsline chinezesc cu „o falsă tentă italiană”: o afacere gigantică

0 9

Se numeşte „Olivoila” iar eticheta promite „o tentă de Italia.” A devenit unul dintre produsele gastronomice cele mai vândute în Asia, inclusiv prin intermediul Internetului.

Evident că Italia nu are nimic de-a face cu acest produs care este o farsă incredibilă, dar şi o mare afacere, relatează revista italiană L’Espresso în ultimul număr.

Reputaţia Italiei este puternică în China, cel puţin în sectoare precum moda şi cel agroalimentar. După cât se pare, toţi au înţeles acest lucru, mai puţin italienii. Se poate vedea aceasta şi din cazul „Olivoila”, uleiul de măsline cel mai cunoscut în China, care face avere speculând originea sa.

Vizitând site-ul oficial al uleiului, utilizatorul cade imediat în capcană. Pe homepage, produsul se prezintă cu o formulă fără echivoc: „Extra Virgine Olive Oil – Mild and pure with a touch of Italy” /Ulei de măsline extra virgin – Uşor şi pur, cu o tentă de Italia”. În paginile de interior pot fi citite, de asemenea, „Charming Italy” /”Fascinanta Italie”/.

Prezentarea are însă nişte inadvertenţe. Imaginile de pe site şi din filmuleţul încărcat pe Youtube sunt foarte clare pentru cei care cunosc Grecia: reprezintă insula Santorini, probabil localitatea Oia. Muzica de fundal, arpegiul unei chitare clasice, sugerează mai mult Spania sau o ţară din America de Sud decât Italia. În rest, totul este construit în jurul imaginii unui produs de înaltă calitate „made in Italy”, inclusiv cu vocea lui Pavarotti.

Realitatea este însă alta. Se pare că nu există nimic italian în „Olivoila”, o marcă înregistrată de compania olandeză „Wilmar Edible Oils B, ramură a „Wilmar international limited””, o companie multinaţională olandeză cu un volum de afaceri de 1,32 miliarde de dolari. Nu este posibil să ştii de unde provin măslinele utilizate, dar nu există nici o îndoială că veniturile nu ajung în buzunare italiene.

Brandul funcţionează atât de bine încât anul trecut a fost introdus şi în Bangladesh. De acest lucru s-au ocupat „Bangladesh Edible Oil Limited, o companie a Wilmar, în timp ce compania indiană „Andana Group” este distribuitoarea „Olivoila” în India.

Cel care a descoperit că „Olivoila” înşeală milioane de consumatori din Asia – deşi se pare că nu este nimic ilegal, având în vedere că pe etichetă se poate citi „made in China” – a fost profesorul Giuliano Noci, director adjunct al business school din cadrul Politehnicii din Milano şi prorector al activităţilor teritoriale chineze la universitate. „Acesta este încă un exemplu care arată că Italia are produse optime, dar apoi alţii sunt cei care le vând şi fac bani prin exploatarea „italian sounding” „, a declarat Noci.

Potrivit expertului, Italia ar trebui „să înfiinţeze o instituţie capabilă să promoveze iniţiative pentru a agrega şi coordona diferitele unităţi productive atât de fragmentate. În plus, acest organism ar trebui să se ocupe de constituirea unor platforme comune de distribuţie pentru a comercializa produsele întreprinderilor mici italiene în străinătate şi ar trebui să beneficieze de sprijinul instituţiilor publice”.

În total, volumul de afaceri produs de companii străine care exploatează un brand italian în lume este de aproximativ 60 miliarde de dolari.

Sunt semnificative în acest sens cele mai cunoscute cazuri izbucnite în trecut, percum cel al bomboanelor de ciocolată clonate după Ferrero de Maxsweet Foodstuffs, sosul de roşii „italian”” Prego sau „Hunt’s Classic Italian Sausage Spaghetti Sauce”, produse în SUA şi vândute şi în China.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata