„Parteneriatul Estic” şi securitatea energetică – priorităţile preşedinţiei poloneze a UE

0

La 1 iulie 2011 Ungaria va transmite preşedinţia Uniunii Europene Poloniei, celei mai mari şi mai influente ţări a aşa-zisei Noi Europe. În linii mari, priorităţile preşedinţiei poloneze au fost deja formulate: programul ‘Parteneriatul Estic’, securitatea Europei, între care şi cea energetică, bugetul UE şi problemele dezvoltării economice, continuarea extinderii UE.

Totuşi, nu este exclus ca această agendă de lucru să suporte modificări, în funcţie de noile provocări cu care se confruntă Europa, inclusiv cele legate de consecinţele revoluţiilor arabe.

În opinia Poloniei, unul dintre cele mai productive formate pentru negocieri şi pentru elaborarea strategiei comune a UE îl constituie ‘Triunghiul de la Weimar’. Asemenea summituri trilaterale germano-franco-poloneze au început să se desfăşoare încă din 1991, precizează suplimentul săptămânal al cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta, Dipkurier.

Proiectul Parteneriatul Estic a fost prezentat în 2008 de Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei, cu participarea celui al Suediei, şi include şase state postcomuniste: Ucraina, Republica Belarus, Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan şi Georgia. Parteneri strategici ai Poloniei în cadrul acestui parteneriat sunt Ucraina şi Republica Moldova, dar şi Belarus, cu condiţia ca aceasta din urmă să aleagă calea reformelor, a precizat ministrul de externe polonez, Radoslaw Sikorski.

Polonia doreşte o finanţare sporită a ‘Parteneriatului Estic’, prin intermediul înfiinţării unui ‘Club de prieteni’ din rândul ţărilor care nu sunt membre ale UE. Dipkurier remarcă faptul că Polonia i-a propus inclusiv Rusiei să devină donator al ‘Parteneriatului Estic’. Iniţial, acest program, care nu includea Federaţia Rusă, era considerat de Moscova o ‘prietenie împotriva Rusiei’. Astăzi, însă, Rusia nu exclude participarea la anumite proiecte ale programului. În opinia unor analişti ruşi şi polonezi, perioada de preşedinţie a Poloniei în UE va fi una prolifică pentru o cooperare cu Moscova.

Totuşi, unii analişti atenţionează că în pofida proclamării ‘Parteneriatului Estic’ drept obiectiv prioritar, preşedinţia poloneză ar putea fi nevoită să-şi reorienteze atenţia spre zona mediteraneană. Pentru multe ţări membre ale UE, ultimele evenimente din Orientul Mijlociu /OM/ şi Africa de Nord sunt mai importante decât situaţia relativ stabilă din Europa de Est.

În a doua jumătate a lui 2011, UE planifică să ia numeroase decizii legate de sectorul energetic. Problemele privind crearea unei pieţe energetice comune, care ar trebui finalizată până în 2014, precum şi cele legate de finanţarea acesteia vor beneficia de toată atenţia Poloniei. În afară de aceasta, în timpul preşedinţiei poloneze UE va trebui să stabilească reguli privind transparenţa pieţei energetice, după principiul regulilor care există pentru instituţiile financiare. Nu în ultimul rând, Polonia doreşte să elaboreze o politică energetică externă a UE, care să presupună formarea unor abordări unitare faţă de principalii furnizori de energie pentru Europa – Rusia şi statele arabe.

În mod evident, nu toate obiectivele declarate vor putea fi realizate în timpul preşedinţiei poloneze, este de părere Nezavisimaia Gazeta Dipkurier. În pofida faptului că Polonia este adepta extinderii UE, este puţin probabil ca cele trei ţări candidate – Croaţia, Turcia şi Islanda – să adere la UE în acest an. Croaţia, care se află destul de aproape de acest obiectiv, mai are încă probleme privind graniţele cu vecinii, UE având pretenţii şi în ceea ce priveşte cooperarea dintre Zagreb şi Tribunalul Penal Internaţional. Aderarea Turciei la UE este destul de problematică, din cauza opoziţiei din partea Franţei, Germaniei şi altor ţări. Islanda, care în principiu este cel mai pregătită pentru aderare, şi-a pierdut din vechiul entuziasm, din cauza crizei economice şi financiare.

Adoptarea bugetului UE pentru perioada 2014-2020 va suscita de asemenea multe dispute, în condiţiile în care o serie de ţări doresc ca acest buget să fie mic şi încearcă să înlăture Parlamentul European de la dezbaterile pe acest subiect. Potrivit unor analişti, Polonia a elaborat deja un plan pentru aceste dezbateri, la baza cărora ar sta nu cotele, ci însuşi principiul de împărţire a ‘tartei europene’.

O problemă pentru preşedinţia poloneză ar putea-o constitui alegerile parlamentare ce urmează să se desfăşoare în octombrie în această ţară şi care s-ar putea răsfrânge asupra eficienţei preşedinţiei sale în UE. Este de aşteptat ca ea să devină obiectul unor critici dure din partea opoziţiei poloneze, care susţine în mod tradiţional suveranitatea poloneză în problemele europene.

Totuşi, în pofida tuturor acestor provocări, preşedinţia în UE va constitui o mare şansă pentru Polonia de a-şi consolida poziţiile în UE şi în afara ei, de a le demonstra birocraţilor de la Bruxelles că ea deţine posibilităţi diplomatice substanţiale în Europa de Est, în primul rând în planul relaţiilor cu Rusia. Folosindu-se de formatul ‘Triunghiului de la Weimar’, Polonia ar putea, în calitate de lider al aşa-zisului nucleu baltic, să devină iniţiatorul ‘resetării’ dintre Rusia şi republicile baltice. Această prioritate neproclamată a preşedinţiei poloneze ar putea deveni cea mai marcantă contribuţie a Varoşviei atât la consolidarea UE, cât şi a securităţii europene, conchide Nezavisimaia Gazeta Dipkurier.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.