Soţiile lui Ben Laden, nişte prizoniere

0

„Trebuie să fie cucernică, tânără, bine educată, dintr-o familie decentă şi mai ales răbdătoare. Va trebui să trăiască în circumstanţe excepţionale”.Este descrierea femeii ideale pe care Ben Laden i-a trimis-o în 1999 clericului yemenit Rashad Ismael, care lucra pentru Al Qaida la Kabul.

Liderul terorist era decis să se căsătorească a cincea oară iar şeicul i-a recomandat-o imediat pe Amal Ahmed, una din studentele sale din Yemen, notează luni ziarul ABC.

Aşa a început povestea care s-a încheiat cu o zestre de 3.500 de euro a unei tinere care visa „să intre în istorie” şi care a devenit publică la moartea soţului său. După uciderea lui Ben Laden americanii au lăsat în spate între 12 şi 17 femei şi copii terorizaţi. Cifra nu este clară, deşi se pare că între ei se aflau 3 văduve şi 8 copii ai liderului Al Qaida. Ben Laden s-a căsătorit prima oară cu verişoara lui siriană Najwa Ghanem, cu care a avut 11 copii şi de care s-a despărţit când Osama a optat pentru clandestinitate. Najwa a publicat apoi o carte, ‘Copilăria lui Bin Laden’ în care dezvăluia secrete de familie.

În 1983, el s-a recăsătorit cu Khadija Sharif, o expertă în religie cu 9 ani mai în vârstă decât el, de care a divorţat ulterior pentru că ea nu făcea faţă stilului de viaţă al soţului. Khairiah Sabar este cea de-a treia soţie a lui Osama, o profesoară saudită de psihologie infantilă care şi-a câştigat statutul de ‘favorită’ a teroristului pentru dăruirea ei faţă de jihad şi care acum s-ar afla în mâinile forţelor de securitate pakistaneze, alături de yemenita Amal şi Siham Sabar, o altă saudită, soţie a unui mujahedin apropiat lui Ben Laden cu care s-ar fi căsătorit în 1987.

Familia lui Ben Laden a devenit o problemă pentru Islamabad, având în vedere că ‘în Islam avem un obicei înrădăcinat care se numeşte ardth (onoare familială). Când o femeie ca Amal rămâne văduvă este obligaţia tuturor musulmanilor să o protejeze. Vrem să se întoarcă în Yemen alături de ai săi’, a declarat şeicul Rasheed. Şi autorităţile pakistaneze şi-au exprimat dorinţa de a le extrăda pe văduvele şi fiii lui Ben Laden, însă ‘deocamdată nicio ţară nu i-a solicitat’.

‘În acest caz prioritară este justiţia, dacă o anchetă este deschisă religia nu mai are nimic de spus’, afirmă avocatul specializat în sharia, Riaz Ur Rehman, potrivit căruia ‘o relaţie bună cu guvernele Yemenului şi Arabia Saudita va facilita extrădarea într-un viitor apropiat. Membrii familiei sunt principalii martori ai cazului, dar nu pot plăti pentru crimele comise de capul familiei. În fiecare zi apar în presă frânturi ale mărturiilor lui Amal, văduva rănită la picior. Ea a povestit că au venit la Abbottabad în urmă cu cinci ani şi că nici ea, nici Abu Hamza / numele lui Osama/ nu ieşeau din casă de teamă să nu fie reperaţi. Cinci ani fără să fi părăsit vila, închise între patru pereţi într-un fel de închisoare în aer liber unde i-au crescut şi educat pe copiii lor. O viaţă supusă şi condiţionată de teama ca soţul lor să nu fie localizat.

Cu puţine luni înainte de 11 septembrie Ben Laden le-a consultat pe soţiile sale şi le-a deschis poarta reîntoarcerii în ţara de origine. Alternativa era o viaţă în clandestinitate şi fuga permanentă. ‘Vreau să ajung la martiriu alături de tine, nu te voi părăsi niciodată cât eşti în viaţă’, a fost răspunsul lui Amal, cu 27 de ani mai tânără ca el. Tatăl lui Amal îl descrie pe Ben Laden ca pe un ‘om nobiľ care i-a spus că va avea loc un mare eveniment mondial. Când la 11 septembrie a văzut la televizor atentatele de la World Trade Center s-a gândit imediat că sunt opera ginerelui său.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.