Aderarea României şi Bulgariei la UE, prematură şi contraproductivă pentru procesul de extindere

0

Două articole apărute în ediţia de miercuri a cotidianului austriac Die Presse pledează în favoarea aderării Croaţiei la Uniunea Europeană, punând-o în antiteză cu primirea României şi Bulgariei, considerată prematură şi contraproductivă pentru procesul de extindere.

Subiectul este abordat chiar în articolul de fond al publicaţiei, sub titlul „Aderarea Croaţiei este balsam pe rănile UE”, în care sunt subliniate avantajele de ordin politic şi economic ale acestui pas.

Aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată aşa, notează chiar de la început editorialistul. Cu această evaluare sunt între timp de acord aproape toţi cei implicaţi. Primirea celor două ţări, la presiunile masive ale Franţei şi Marii Britanii, a fost prematură, riscantă şi, în cele din urmă, contraproductivă pentru întregul proces de extindere. Pentru că ambele ţări au rămas prizoniere în structuri corupte, mafiote, a apărut în societate o criză de încredere faţă de orice nouă aderare. Ea a dat apă la moară criticilor de profesie ai Uniunii Europene.

Această criză de încredere a avut însă şi un efect pozitiv: a înăsprit politic criteriile pentru următorii candidaţi la aderare. Croaţia, statul cu cele mai multe şanse, trebuie să îndeplinească sensibil mai multe cerinţe, să aplice pe scară largă reformele, nu doar să le anunţe, înainte de a primi în iunie unda verde pentru aderare.

Aderarea nu este un panaceu împotriva structurilor întunecate de putere, aşa cum au dovedit-o cazurile României, Bulgariei şi, mai demult, al Italiei. Ea este doar o şansă pentru o ruptură de ordin economic, politic şi al statului de drept, pentru care Croaţia este în mod vizibil pregătită. Aderarea sa va face bine UE fie şi pentru că este un contrapunct la stagnarea totală.

Până acum, fiecare val de extindere era văzut un succes din punct de vedere strict economic. Primirea Croaţiei ar putea constitui însă şi un balsam politic pe rănile UE. În plan extern, pentru că va impulsiona securitatea, democraţia şi statul de drept în statele vecine din Balcanii de Vest. În plan intern, pentru că încă un stat mic va contribui la străpungerea falangei funeste a celor doi mari state europene, Franţa şi Germania. Parisul şi Berlinul s-au transformat, din motorul comunităţii, în roţile leneşe ale mecanismului european. Europa are nevoie de ţări precum Croaţia, conchide editorialistul Die Presse.

La rândul său, corespondentul la Bruxelles al publicaţiei notează că cel mai mare obstacol din calea aderării Croaţiei la Uniunea Europeană a fost înlăturat. În ultimele zile, Comisia Europeană s-a pus de acord că recentele reforme din justiţie corespund cerinţelor pentru un viitor membru al UE. Negocierile de aderare, care s-au aflat mult timp în impas, ar putea fi încheiate înainte de sosirea verii, astfel încât Croaţia să devină la începutul lui 2013 al 28-lea stat membru al Uniunii Europene.
„Croaţia a implementat reformele necesare. Ele sunt ireversibile şi durabile. Recomand închiderea negocierilor asupra capitolului 23 (referitor la justiţie şi drepturile fundamentale) înainte de vară”, a indicat joi comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding, pentru Die Presse.

Comisarul european a fost până recent unul dintre cei mai aspri critici ai unei aderări premature a Croaţiei. Cu siguranţă, îi sunt proaspete în amintire problemele cu reformele insuficiente ale Bulgariei şi României în ce priveşte lupta împotriva corupţiei, poliţia şi justiţia. Aderarea celor două ţări în 2007 s-a făcut mai ales la presiunea Marii Britanii şi Franţei. În scurt timp a devenit evident că orice elan reformist a dispărut după aderare. De atunci, se străduiesc Comisia, Bulgaria şi România, ca şi celelalte 25 de state membre, printr-un proces de monitorizare puţin productiv, care trebuie să accelereze reformele, şi rapoarte semestriale, ce nu au oferit însă progrese veritabile.

Problemele cu aderarea bulgaro-română au dăunat mult proiectului de extindere europeană. Croaţia a fost în mod evident mai sever evaluată decât cele mai noi două state membre. În toamna trecută, comisarul Reding le-a înmânat reprezentanţilor Ministerului de Justiţie de la Zagreb o listă strict confidenţială de 12 puncte, pe baza cărora urma să facă evaluarea reformelor. Acest lucru s-a întâmplat acum, iar în discuţiile cu comisarul pentru extindere Stefan Füle şi cu şeful Comisiei, Jose Manuel Barroso, s-a ajuns la o opinie comună.

Până la aderare va mai trece însă ceva timp. Trebuie ca, mai întâi, toate guvernele din UE să îşi dea acordul, apoi tratatul de aderare să fie ratificat de cele 27 de state membre, ceea ce va dura probabil o jumătate de an. Anul 2013 ar trebui să încheie lungul drum început de Croaţia în februarie 2003, prin depunerea cererii de aderare, concluzionează cotidianul austriac.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.