Ion Iliescu:Adoptarea Constituţiei în decembrie 1991 – obiectiv definitoriu al schimbărilor produse de Revoluţia din decembrie 1989

0 8

Adoptarea Constituţiei României în decembrie 1991 a reprezentat un obiectiv definitoriu al schimbărilor produse de Revoluţia din decembrie 1989, a declarat, miercuri, preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, la dezbaterea cu tema ”1991 – Constituţia Românei” organizată de Fundaţia Europeană Titulescu şi Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

”Revoluţia constituie un proces istoric care duce la schimbarea radicală, în termen scurt, a structurilor politice ale statului. O revoluţie nu se confiscă. Revoluţia a fost un proces internaţional, în 1989 s-a prăbuşit un sistem care a eşuat. O asemenea schimbare a fost declanşată în 1989 nu doar în România, ci în toate ţările foste socialiste din centrul Europei. (…)

În focul disputelor politice care au urmat unii, într-o manieră simplistă, care este continuată şi astăzi, încearcă să afirme că fuga lui Ceauşescu a însemnat victoria Revoluţiei, iar ceea ce a urmat ar fi fost ‘confiscarea ei’. O revoluţie nu poate fi confiscată! Ea se înfăptuieşte sau nu. O revoluţie nu se rezumă doar la înlăturarea unui dictator, acesta putând fi doar momentul declanşator: important este ce urmează, ce se instaurează după înlăturarea dictaturii,” a spus Ion Iliescu.

El a adăugat că în toate ţările în care au avut loc revoluţii schimbarea a fost precedată de un proces pregătitor, prin acţiuni ale societăţii civile, care a fost încurajată de acţiunea iniţiată în URSS din 1985 de Gorbaciov pentru promovarea Perestroika şi Glastnosti (restructurare şi transparenţă, n.r.).

”Aceasta a permis realizarea unei treceri paşnice de la dictatură la democraţie”, a subliniat Iliescu.

Fostul şef de stat a făcut referire şi la schimbările din Cehoslovacia şi ”Revoluţia de catifea”, la Polonia şi iniţierea de către peşedintele Jaruzelski în primăvara lui 1989 a aşa numitei ”mese rotunde” prin care s-a decis organizarea în vara aceluiaşi an a alegerilor libere şi la Bulgaria care a decis înlăturarea lui Jivkov după plenara Comitetului Central al PC bulgar.

”Acest lucru nu a fost posibil în România din cauza regimului rigid, strict controlat, pe care a reuşit să-l instaureze Nicolae Ceauşescu, care a înăbuşit orice încercare de a pune în discuţie vreo schimbare politică. În situaţia dramatică prin care trecea ţara şi populaţia sa singura soluţie a fost explozia socială care a caracterizat revolta populară”, a mai spus Iliescu.

În context, fostul preşedinte a subliniat momentele distincte marcate de Revoluţia din decembrie 1989: apariţia unei structuri provizorii a noii puteri, CFSN, care a proclamat dizolvarea tuturor structurilor de putere şi preluarea puterii în stat şi a prezentat programul Revoluţiei. El a reamintit apariţia, în ianuarie 1990, a celor 30 de partide şi elaborarea în 1990 a principalei legi electorale.

”Prin decizia CPUN alegerile din mai au avut ca obiect alegerea unei Adunări Constituante cu misiunea de a elabora noua Constituţie democratică a ţării care să constituie temeiul juridic al noilor realităţi politice şi apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor”, a adăugat Ion Iliescu.

În ceea ce priveşte elaborarea noii Constituţii, preşedintele Iliescu a reamintit că Adunarea Constituantă a desemnat o comisie de elaborare a proiectului în care au fost atraşi specialişti recunoscuţi în drept constituţional care, în primele două luni, s-au documentat asupra Constituţiilor României elaborate de-a lungul timpului, dar şi asupra Constituţiilor principalelor state democratice din Europa şi care au avut consultări cu specialişti recomandaţi de Consiliul Europei nominalizându-i pe pe profesorul Badinter – fost preşedinte al Consiliului Constituţional al Franţei, sau profesorul L.A. Pewrgola – preşedintele Comisiei de la Veneţia.

”Primul text al noii Constituţii a fost difuzat membrilor Adunării Constituante şi s-a dat publicităţii în decembrie 1990. Timp de două luni a avut loc o dezbatere publică. În februarie 1991 textul a intrat în dezbaterea plenului Adunării Constituante. Până în iunie 1991 au fost formulate peste 1.000 de amendamente, iar în cursul lunilor septembrie şi octombrie textul a fost din nou dezbătut de Adunarea Constituantă.

Textul adoptat a fost supus referendumului popular din 8 decembrie 1991 care a fost declarată Ziua Constituţiei. Aşa s-a născut noua Constituţie democrată a României. Acest moment constituie desăvârşirea procesului de constituire a noii realităţi politice, a statului democrat, de drept, născut ca urmare a Revoluţiei din Decembrie 1989. Acesta este momentul care consemnează victoria Revoluţiei prin constituirea fundamentelor juridice ale schimbărilor produse”, a mai spus Ion Iliescu.

Referindu-se la revizuirea Constituţiei din 2003, fostul şef de stat a precizat că aceasta a suferit ”nişte adaptări” pentru că între timp se schimbase statutul României, ţara noastră devenea membru NATO şi UE.

”Lucrul fundamental pentru Constituţie este respectarea ei şi cei care sunt chemaţi ca să o aplice, să o respecte. Noi constatăm că din partea celor care sunt chemaţi să apere Constituţia, deci să o aplice, apar încercări de schimbare a ei, de deformare a ei, de nerespectare, de călcare a ei în picioare. Ceea ce face preşedintele ţării este inadmisibil, dar el îşi încalcă prin asta atribuţiile sale”, a adăugat Iliescu.

În opinia sa, măsura prin care se prelungea mandatul preşedintelui la cinci ani ”era anti-Iliescu”.

”Eu nu mai aveam posibilitatea să particip la alegeri, dar era ideea că o locomotivă politică cum a fost Iliescu a fost instrumentul victoriilor FSN-ului, PDSR-ului, PSD-ului ş.a.m.d.

S-a dorit prin acest lucru să nu mai coincidă alegerile parlamentare cu cele prezidenţiale. Asta a fost motivaţia,” a explicat fostul preşedinte.
Totodată, el a subliniat că în Constituţie trebuie formulate ”mai explicit” unele prevederi, dând exemplu în acest sens de ”anumite abuzuri de care s-a vorbit în ceea ce priveşte Curtea Constituţională” care, în opinia sa, îşi depăşeşte atribuţiile.

Fostul şef de stat a criticat şi ”abuzul” Executivului în ceea ce priveşte ordonanţele de urgenţă şi angajarea asumării răspunderii în faţa Parlamentului.
”Parlamentul este definit în Constituţie ca legislativul ţării. El legiferează. Guvernul are drept de iniţiativă legislativă, nu să se substituie Parlamentului. Prin asumarea de răspundere şi prin ordonanţe de urgenţă se substituie Parlamentului.

Aceste chestiuni trebuie bine formulate, bine exprimate şi mai puternic dezbătute în societate – abuzurile şi încălcarea Constituţiei de către cei chemaţi să o respecte şi să o aplice. Intrarea în foarte multe detalii în Constituţie îi anulează stabilitatea ei. (…) Ori noi vrem ca fiecare cum vine la putere să-şi facă Constituţia care-i convine lui. Nu se poate aşa ceva!”, a subliniat Iliescu.

În ceea ce priveşte iniţiativa preşedintelui Traian Băsescu şi referendumul propus de acesta asupra funcţionării Parlamentului – ca Legislativ unicameral sau bicameral – Iliescu a catalogat-o drept ”total neavenită”.

La dezbaterea de la Casa Titulescu au mai participat preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, fostul ministru social-democrat Alexandru Atanasiu, fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor Valer Dorneanu, fostul premier Petre Roman, fostul preşedinte al Senatului Oliviu Gherman, Dumitru Mazilu, Gelu Voican Voiculescu, directorul general al IRRD, Claudiu Iordache, directorul general adjunct al IRRD, Ion Calafeteanu, academicieni şi foşti ambasadori.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata