Confruntarea cu trecutul Stasi: când persecutaţii devin persecutori

0 8

Comisarul federal pentru Arhivele Stasi, Roland Jahn, el însuşi victimă a poliţiei secrete est-germane, duce în prezent o cruciadă pentru a se debarasa de 47 de foşti membri ai Stasi, care lucrează în prezent în agenţie.

Unii sunt însă de părere că Jahn împinge lucrurile prea departe, scrie Der Spiegel în ediţia de joi.(19 mai 2011)

Aproape tuturor celor 47 de foşti angajaţi ai Stasi li s-au oferit contracte de muncă pe durată nedeterminată. Când Jahn a preluat mandatul la 14 martie, a anunţat:”Fiecare fost angajat al Stasi care lucrează pentru aceasta agenţie este o palmă dată victimelor.” Hotărârea sa de a scăpa de aceasta insultă l-a determinat să se întâlnească cu foşti angajaţi ai Stasi, la 14 aprilie, pentru un gen de concediere neoficială.

Încă de la preluarea mandatului, unul dintre obiectivele lui Jahn a fost de a face progrese privind anchetarea crimelor Stasi. El doreşte totodată să se asigure că agenţia îşi păstrează statutul independent, mai degrabă decât să fie încorporată în Arhivele Federale Germane, în Koblenz, aşa cum ar dori unii.

Dar acum, disputa privind cei 47 de angajaţi din totalul de circa 1.800 pune în umbră toate celelalte subiecte. In mare parte, acest lucru poate fi atribuit trecutului lui Jahn şi anilor în care a fost persecutat de Stasi, închis şi în final deportat în vest împotriva voinţei sale. Acum, el se vede un fel de „avocat al victimelor”, care luptă pătimaş şi este pregătit să îşi asume riscuri.

Comportamentul lui Jahn ridică însă multe probleme, relevă Der Spiegel: dacă este un lucru înţelept de făcut şi dacă contractele de muncă ale foştilor membri ai Stasi le vor asigura o poziţie de control în orice dispută; dacă oamenii pot fi un ceva mai iertători la 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului şi reunificarea germană şi cât de compatibilă este legislaţia muncii din Germania cu moralitatea.

Soarta celor 47 de foşti angajaţi ai Stasi a devenit o chestiune de interes şi pentru parlamentul federal şi guvern. Comisarul federal este subordonat ministrului secretar de stat pentru cultură şi media, Bernd Neumann, membru al partidului de centru-dreapta, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) al cancelarului Merkel. Neumann îl sprijină pe Jahn, în principiu. Dar documente interne arată cât de sceptici sunt unii din cadrul Cancelariei privind abordarea lui Jahn.

La doar câteva zile după ce Jahn şi-a anunţat intenţia, oficiali guvernamentali examinau deja contractele celor 47 de foşti membri ai Stasi. Aproape toţi au început să lucreze pentru agenţie în 1990 şi 1991. Unii au fost angajaţi deoarece s-a crezut că faptul de a cunoaşte din interior Stasi îi face „indispensabili”. Alţii au migrat de la Ministerul est-german de Interne în cel al Germaniei unificate iar de acolo în poziţii în birourile Comisarului Federal pentru Arhivele Stasi.

Ca foşti bodyguards ai Stasi, au fost priviţi mai mult ca ofiţeri de poliţie, motiv pentru care mulţi dintre ei sunt încă membri ai sindicatului poliţiei. Managerii agenţiei au susţinut chiar prelungirea contractelor lor de muncă temporară pe termen nelimitat. Conducerea agenţiei a confirmat că şi-au exercitat atribuţiile bine şi că au fost deschişi cu noul lor angajator privind trecutul lor.

De asemenea, agenţia a constatat că nu există „niciun motiv” să se asume că ei constituie o ameninţare. Un document intern relevă că majoritatea lucrează în prezent în secţia care se ocupă de securitatea clădirilor, în timp ce alţii lucrează ca şoferi, în mesagerie, arhivari sau activităţi mărunte. Doar unul este şef de departament.

Jahn intenţionează să folosească un raport de expertiză privind legislaţia pentru a explica modul cum speră să se debaraseze de angajaţii controversaţi. Experţi în resurse umane continuă însă să sublinieze ca ar fi practic imposibil să fie concediaţi. O altă opţiune ar putea fi un pachet generos compensatoriu, dar Jahn se opune, deoarece ar putea fi văzut drept premiu bănesc special pentru foşti membri ai Stasi. Singura posibilitate ar fi transferarea celor 47 în alte agenţii guvernamentale, teoretic împotriva voinţei lor. Totuşi, oamenii pătaţi de un trecut în Stasi ar fi dificil de plasat.

Se pare că Jahn a ajuns el însuşi blocat într-o capcană Stasi, subliniază Der Spiegel. Chiar sindicatul poliţiei susţine cauza foştilor membri ai Stasi. Adjunctul liderului sindical, Hugo Müller, a trimis deja plângeri Cancelariei, preşedintelui parlamentului şi consiliului consultativ al Agenţiei. Müller a scris că tratamentul aplicat acestor angajaţi sub conducerea lui Jahn, „după ce au petrecut o jumătate din carieră” în agenţie este „total inacceptabiľ’.

Ministrul Neumann i-a cerut lui Jahn moderaţie. Ideea cea mai recentă a lui Jahn este de a li se permite angajaţilor să ia alocaţiile bugetare asociate cu poziţiile lor pentru locuri de muncă în alte agenţii. Acest lucru ar face transferurile mai palpabile. Dar cum pot fi ei recomandaţi pentru posturi noi atunci când au fost public prezentaţi drept foşti membri ai Stasi?

Oficialii Cancelariei sunt alarmaţi şi de scrisoarea pe care Richard Schröder, un teolog care conduce consiliul consultativ al Agenţiei, i-a scris-o lui Jahn, o copie a ei fiind remisă Cancelariei. „De când aţi preluat mandatul, angajarea foştilor membri ai Stasi în agenţie a devenit cel mai important aspect asociat în prezent cu agenţia. Acest lucru este extrem de regretabil şi dăunator pentru sarcina tragerii la răspundere a SED,” a scris Schröder, referindu-se la Partidul Unităţii Socialiste care a condus Germania de Est.

În opinia lui Schröder, concedierea celor 47 împotriva voinţei lor ar fi încă un exemplu de politică simbolică pe spionarea unor oameni nevinovaţi, de genul politicii experimentate în Germania de Est la scară mare. „Trebuie să fim foarte atenţi să nu ajungem să semănăm cu adversarul nostru, sub alt nume”, a explicat el.
Jahn nu este de acord cu argumentele lui, apreciind demersul său drept o dovadă de catharsis.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata