Spania: criza, separatiştii basci şi mişcarea 15M au marcat campania pentru scrutinul din 22 mai

0

Campania electorală pentru scrutinul local ce va fi organizat în peste 8.000 de localităţi spaniole, precum şi cel din 13 din cele 17 comunităţi autonome spaniole, pentru alegerea noilor legislative locale şi formarea noilor executive regionale, ia sfârşit vineri la ora locală 24,00.

La urne sunt aşteptaţi 34.093.730 de spanioli, care şi-au manifestat dorinţa de a vota, înscriindu-se în registrul electoral.

Deşi specialiştii susţin că alegătorii nu votează la fel la scrutinele locale, precum o vor face la cel general, organizat în 2012, când se va forma un nou executiv central, acum continuă speculaţiile pe marginea importanţei interpretării la scară naţională a rezultatelor la alegerile de duminică, pe care se pare că socialiştii (PSOE) le vor pierde chiar şi în fiefurile tradiţionale în faţa conservatorilor (Partidul Popular).

Aproape 35 de milioane de alegători sunt chemaţi la urne în 22 mai, pentru a alege noile consilii locale din cele 8.116 de localităţi spaniole. Dintre aceştia, 19 milioane au ocazia duminică să decidă cum vor arăta legislativele locale şi cine îi va conduce în plan regional în următorii patru ani.

Socialiştii spanioli (PSOE, la putere la nivel central) ar urma să piardă alegerile organizate în 22 mai în comunităţile autonome spaniole, pentru formarea noilor executive regionale, chiar şi în fiefurile din Extremadura şi Castilla-La Mancha, ori în primăriile simbolice ale Sevillei ori Barcelone i, după cum indicau datele sondajului electoral al Centrului pentru anchete sociologice (CIS).

De asemenea, socialiştii se vor prăbuşi în Madrid, la alegerile locale, în vreme ce principalii rivali, conservatorii de la Partidul Popular, se apropie tot mai mult de majoritatea absolută. Potrivit unui alt sondaj, după 16 ani la conducerea guvernului local, şefa acestuia, conservatoarea Esperanza Aguirre, urmează să câştige al patrulea mandat consecutiv, cu acelaşi procentaj de acum patru ani, 53,4%. În schimb socialiştii nu ajung nici la o treime din voturi, obţinând doar 29,1%.

A treia forţă politică din Comunitatea Madrid – Izquierda Unida (IU) – câştigă în voturi, tot în detrimentul socialiştilor – 9,7% din opţiunile electorale, şi doi deputaţi mai mult, potrivit aceluiaşi sondaj.

Chiar dacă situaţia economică a ţării şi criticata gestiune a actualului executiv central socialist, pe durata al cărui mandat numărul şomerilor Spaniei s-a apropiat de 5 milioane, a fost subiectul principal al discursurilor formaţiunilor politice, alte câteva teme de dezbatere au fost foarte urmărite pe durata campaniei electorale.

Cu aproape o lună înainte de începutul acesteia, premierul socialist Jose Luis Rodriguez Zapatero a decis să spulbere orice îndoieli sau speculaţii şi a anunţat că nu va mai candida pentru un nou mandat la şefia guvernului în primăvara anului viitor, lăsând astfel cale liberă colegilor din partid, dintre care se remarcă, cel puţin în indiciile analizate de media, actualul ministru de interne, Alfredo Perez Rubalcaba, ori ministrul apărării, Carme Chacon.

Au urmat încercările stângii radicale basce şi mai ales ale formaţiunilor care sunt bănuite că au legături cu separatiştii basci de a participa la alegerile locale din Ţara Bascilor şi Navarra: deşi formaţiunea Sortu, moştenitoarea braţului politic al ETA, Batasuna, nu a primit permisiunea de a se prezenta la alegeri, platforma Bildu îşi poate prezenta candidaturile, în virtutea unei decizii a Curţii Constituţionale.

În cele din urmă, în ultima săptămână a campaniei electorale, a luat amploare aşa¬numita mişcare 15M (de la 15 mai, prima zi în care platforma „Democraţie adevărată, acumľ a organizat un marş şi o manifestaţie încheiată în Puerta del Sol, împotriva situaţiei politico-economice generale a ţării). Aceasta s-a transformat ulterior în manifestaţia „indignaţilor” care consideră că niciuna dintre formaţiunile politice nu prezintă o alternativă valabilă, însă contribuie la perpetuarea unui sistem politic care nu reprezintă cu adevărat populaţia.

După ce Zapatero a anunţat că nu va mai candida pentru un nou mandat, gândindu-se la binele ţării, al partidului din care face parte, dar şi al familiei sale, el s-a lansat în campania electorală pentru sprijinirea candidaţilor socialişti de pe tot cuprinsul Spaniei şi a ţinut să atragă atenţia încă de la început că soarta alegerilor nu este pecetluită, în ciuda sondajelor de opinie dinaintea scrutinului.

Pe măsură ce datele referitoare la şomerii Spaniei se înrăutăţeau, premierul a anunţat că nu va mai lua măsuri suplimentare de reduceri bugetare, iar executivul pe care îl conduce a adoptat şi un plan pentru combaterea economiei subterane.

După ce formaţiunea politică a stângii radicale basce, Sortu – considerată continuatoarea Batasuna, aripa politică a ETA, declarată ilegală în 2003 – şi-a anunţat constituirea şi şi-a prezentat statutul, în care condamnă violenţa de orice fel şi şi-a asumat începutul unei noi ere de luptă politică, democratică, instituţiile statului spaniol s-au sesizat şi au cerut Tribunalului Suprem interzicerea legalizării formaţiunii.

La sfârşitul lunii martie, sentinţa acestei instanţe arată că Sortu nu se poate înscrie în registrul partidelor politice, neputând astfel să participe la alegerile locale din 22 mai, pentru că există dovezi care indică faptul că formaţiunea ar servi intereselor ETA şi că această condamnare formală a violenţei ar fi doar parte a unei strategii electorale.
Însă la începutul lunii mai, după ce acelaşi Tribunal Suprem interzisese participarea la scrutinul local din Ţara Bascilor şi Navarra pentru Bildu – o platformă electorală formată din mai multe partide politice locale, bănuite că ar avea legături cu anturajul teroriştilor – Curtea Constituţională a luat o decizie istorică şi a întors decizia instanţei menţionate, apreciind că interdicţia nu era valabilă, în lipsa unor probe legate de legăturile cu teroriştii.

Potrivit unui sondaj recent, platforma electorală Bildu va deveni a patra forţă politică din Ţara Bascilor, unde va obţine 18% din voturile exprimate la alegerile locale. Bildu va intra şi în legislativul local din Navarra, unde va avea trei parlamentari, şi va obţine 5,4% din sufragiile exprimate.

În cele din urmă, mişcarea 15M a atras atenţia media şi opiniei publice. Începută ca o manifestare convocată mai ales prin intermediul reţelelor sociale, de către platforma „Democraţie adevărată, acumľ, mişcarea a adunat mii de persoane, care au manifestat duminică, 15 mai, în Puerta del Sol din centrul capitalei spaniole, pentru înnoirea democratică a ţării, scandând sloganuri legate de cât de puţin se simt cetăţenii reprezentaţi de clasa politică.

Atunci, doar aproximativ o mie de persoane au rămas aici pe parcursul nopţii, dar alţii şi-au anunţat dorinţa de a reveni şi de a continua protestele cel puţin până în ziua alegerilor locale, în 22 mai. După ce marţi dimineaţă, în 17 mai, manifestanţii rămaşi peste noapte au fost evacuaţi de poliţie, în cursul serii, protestanţii au adus noi pancarte în Puerta del Sol, pe care erau inscripţionate cereri legate de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, precum şi critici la adresa clasei politice.

Mai mult, manifestanţii s-au adunat în mai multe oraşe spaniole, aşa cum ar fi Barcelona, Granada, Zaragoza, Santiago de Compostela, Palma de Mallorca, Cordoba, Malaga, Sevilla, ori Las Palmas de Gran Canaria.

În Madrid, adunarea manifestanţilor din Puerta del Sol a strâns miercuri seară mai mulţi participanţi, în pofida interdicţiei anunţate de Biroul electoral local din Madrid, care a considerat că protestul, convocat pentru orele locale 20,00, în ziua de miercuri, 18 mai, poate afecta campania electorală.

Deşi poliţia a ajuns în piaţa centrală din capitala spaniolă în jurul orei 19,00 şi a încercat să închidă piaţa, oamenii nu au încetat să sosească aici, şi nici ploaia, nic i interdicţia oficială nu i-au împiedicat pe mulţi dintre ei să petreacă noaptea în tabăra improvizată.

Liderii principalelor partide politice spaniole – premierul socialist, Jose Luis Rodriguez Zapatero, şi şeful opoziţiei conservatoare, Mariano Rajoy, – au dat răspunsuri separate, dar similare aşa-numitei mişcări 15M. Liderii celor două formaţiuni împotriva cărora s-a îndreptat, de altfel, cel puţin la început, protestul care adună de cinci zile mii de oameni în centrul capitalei spaniole, în Puerta del Sol, au susţinut că, în democraţie, singurul mod de a critica sau a înlătura un guvern este votul, exprimat în ziua scrutinului.

Premierul spaniol a ţinut să atragă atenţia asupra valorii votului.

„Votul este ceea ce îmbunătăţeşte democraţia, o construieşte, este drumul spre libertate, progres şi reforme, votul este expresia criticii şi exigenţei, votul este aici, şi în toate ţările democratice, cel ce a transformat vieţile oamenilor şi a făcut atâtea visuri posibile”, a spus el, în timpul unui miting electoral din Caceres (Extremadura).

La rândul său, şeful opoziţiei conservatoare, Mariano Rajoy, a ţinut să arate, tot fără a face referire directă la mişcarea 15M, că „în democraţie, guvernele proaste sunt înlăturate cu un vot curajos”. El a arătat că „regula jocului democraţiei” ţine de ceea ce are cel mai important alegătorul: „votul liber, curajos şi hotărâť.

În prezent, manifestanţii spun că vor să rămână aici până în ziua alegerilor, chiar şi după ce Biroul electoral central a decis să interzică adunarea acestora în Puerta del Sol şi sâmbătă, când alegătorii ar avea la dispoziţie o zi de gândire, înainte de scrutinul de duminică.

Unii susţin că ceea ce îi deranjează cel mai mult este faptul că nu au o alternativă reală faţă de alegerile din 22 mai şi că decidenţii sunt mai ocupaţi de salvarea băncilor, nu a cetăţenilor, aplicând în schimb reduceri de personal şi privatizări. Tinerii susţin că ei sunt cei care plătesc preţul crizei şi vor un răspuns de la întreaga clasă politică, pentru că simt că şi-au pierdut demnitatea şi respectul de sine.

Trecătorii îi sprijină pe manifestanţi. Ei cred că este un protest foarte potrivit, întrucât cetăţenii trebuie să lupte când le sunt afectate drepturile. Alţii sunt de părere că un astfel de protest trebuia organizat de multă vreme, în condiţiile în care, în general, oamenii tac, şi ar fi trebuit să iasă în stradă mai de mult.

Pe de altă parte, sunt şi opinii conform cărora adevăratul protest se poate vedea numai la urne, singurul loc unde se poate schimba ceva cu adevărat.

Cei care au rămas în Puerta del Sol şi convoacă în fiecare seară cât mai mulţi oameni, care să li se alăture, au pregătit şi un manifest cu câteva propuneri schiţate, privitoare la îmbunătăţirea situaţiei economice şi politice a ţării. Ei susţin că mişcarea nu va lua sfârşit în câteva zile, şi nu exclud continuarea acesteia şi după scrutinul de duminică.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.