Europenii se focalizează asupra păstrării şefiei FMI

0 7

Intr-un moment în care Fondul Monetar Internaţional /FMI/ este pregătit să accepte nominalizări luni pentru a-l înlocui pe Dominique Strauss-Kahn la conducerea sa, oficialii europeni s-au raliat pe parcursul sfârşitului de săptămână trecut în jurul Christinei Lagarde, ministrul francez de finanţe, în pofida recentelor avertismente formulate din partea liderilor economiilor emergente şi altor ţări, convinse că un alt european la cârma FMI ar putea submina legitimitatea instituţiei, scrie New York Times în ediţia de duminică(22 mai 2011).

După ce Lagarde a primit susţinerea Germaniei, Italiei şi altor ţări europene, candidatura sa s-a conturat şi mai pregnant odată cu sprijinul venit sâmbătă şi din partea Marii Britanii, care a anunţat prin vocea ministrului de finanţe, George Osborne, că va susţine candidatura ei, în detrimentul celei a fostului premier britanic Gordon Brown.

Postul de director al FMI, unul dintre cele mai prestigioase din cadrul instituţiilor multinaţionale, a devenit vacant după ce Dominique Strauss-Kahn a demisionat săptămâna trecută, pe fondul acuzaţiilor că a agresat sexual o cameristă dintr-un hotel din New York, la 14 mai.

Potrivit NY Times, Christine Lagarde este un personaj foarte respectat în lumea finanţelor internaţionale, deşi în Franţa se confruntă cu anchete, ca urmare a acuzaţiilor că şi-ar fi depăşit atribuţiile în două situaţii în timpul mandatului său de ministru.

Pe de altă parte, deşi niciunul dintre liderii europeni nu şi-a exprimat temeri similare, alte ţări sunt nemulţumite de încercarea agresivă a Europei de a-şi adjudeca din nou postul de director al FMI.

Astfel, duminică, Australia şi Africa de Sud au emis o neobişnuită declaraţie comună în care criticau aranjamentul de durată dintre Europa şi Statele Unite, în cadrul căruia postul de director al FMI revine unui european, iar cel de la Banca Mondială unui american.

Liderii din Brazilia, Mexic, China şi din alte economii emergente doresc un proces mai deschis de selecţie al şefului FMI, care ar putea aduce pentru prima dată la cârma Fondului un oficial din ţările lor.

Cu toate acestea, spre deosebire de Europa, ţările emergente nu au vorbit pe o singură voce în această chestiune şi nici nu au sprijinit toate un candidat principal.
Preşedintele Barack Obama, cancelarul german Angela Merkel şi alţi lideri ai G8 sunt aşteptaţi să ia considerare problema atunci când se vor întruni în această săptămână la Deauville, Franţa, pentru a discuta probleme majore de politică şi economie.

FMI doreşte să aleagă un nou lider până la 30 iunie, cee ce ar ajuta organizaţia să îşi reia sarcina de a gestiona o criză a datoriilor în creştere în Europa. Temerile susţin că un nou colaps în Grecia poate fi inevitabil şi că acesta ar putea ricoşa şi în alte ţări europene cu probleme.

În timp ce Lagarde este adusă în faţă de către europeni pentru postul de director al FMI, în Franţa se pun întrebări cu privire la două cazuri în care Lagarde este acuzată că şi-ar fi depăşit atribuţiile ministeriale.

Astfel, Curtea de Justiţie trebuie să decidă până la 10 iunie dacă va ancheta acuzele care i se aduc lui Lagarde, potrivit cărora ar fi abuzat de autoritatea ei într-un caz care a dus la o plată profitabilă către cunoscutul om de afaceri francez, Bernard Tapie, în 2007. In ultimii 20 de ani, Tapie – care şi-a câştigat recunoaşterea de-a lungul anilor în calitate de şef al imperiului Adidas, ca ministru francez şi ca patron al echipei de fotbal Marseille – a susţinut că a fost înşelat de Credit Lyonnais atunci când banca a supravegheat vânzarea Adidas în 1993.

Banca a fost pusă efectiv în mâinile statului, iar în 1999, atunci când Strauss-Kahn era ministru de finanţe, el a decis că statul era responsabil pentru a soluţiona plângerea lui Tapie.

Atunci când Lagarde a devenit ministru de finanţe în 2007, cazul nu fusese încă soluţionat. Ea a ordonat înfiinţarea unui comitet special de judecători pentru interveni în litigiu, care s-a soluţionat printr-o decizie ce acorda 285 milioane de euro pentru Tapie. Lagarde a negat însă acuzaţiile că ar fi făcut ceva rău, susţinând că a acţionat cu „rigoare şi transparenţă”.

Un alt caz care circulă în mass-media franceze implică o investiţie financiară personală făcută de Lagarde într-o firmă mică condusă de fiul unui bancher, François Drouin, pe care Lagarde l-a numit în 2007 în postul de şef al agenţiei OSEO, un organism care acorda împrumuturi întreprinderileor franceze mici şi mijlocii.

In 2009, ea a investit suma de 19.980 de euro în Applicatour, o firmă de software condusă de fiul lui Drouin, Stanislas Drouin, în care bancherul, a făcut, de asemenea, mai multe investiţii personale. Spre sfârşitul acelui an, Applicatour a primit un împrumut susţinut parţial de către OSFO, o tranzacţie despre care Lagarde a declarat că nu avea cunoştinţă.

În această lună, Lagarde a investit alţi 14.949 în afacere, ceea ce i-a adus o participaţie de 5 la sută în companie. Investiţia ar putea-o face pe Lagarde eligibilă pentru o scutire fiscală acordată pentru investiţiile în firmele debutante.

Lagarde nu a fost disponibilă imediat pentru comentarii. Ea a precizat însă că investiţiile sale au fost legale şi că le-a declarat autorităţilor franceze în ultima lună. Deşi în declaraţie ea nu a specificat relaţia ei cu cei doi Drouin, ministrul şi-a caracterizat investiţiile drept un efort personal de a sprijini o afacere în creştere şi pentru a spori crearea de locuri de muncă.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata