România riscă să devină un stat captiv în privinţa corupţiei

0 5

Directorul executiv al Transparency International România (TI-România), Victor Alistar, a declarat miercuri că România riscă să devină un stat captiv în privinţa corupţiei iar agenţiile anticorupţie realizează investigaţii curajoase, însă de o manieră selectivă, care pune în discuţie credibilitatea acestora.

„Agenţiile anticorupţie şi alte structuri de asigurare a ordinii de drept au fost ţinta unor presiuni constante pentru a deroga de la misiunea lor sau pentru a-şi realiza activitatea de manieră a produce şi efecte politice, nu numai juridice. Agenţiile anticorupţie realizează investigaţii curajoase, însă de o manieră selectivă, care pune în discuţie credibilitatea acestora, de cele mai multe ori agenda investigaţiilor fiind suprapusă agendei politice şi a evoluţiilor din plan politic.

În perioada raportată au existat adesea critici de protecţionism din partea instituţiilor de aplicare a legii pentru pasivitatea în faţa dezvăluirilor unor cazuri de corupţie, acreditându-se în opinia publică ideea că anumite sectoare ale vieţii publice sau ale arhitecturii instituţionale sunt protejate de la anchetele penale”, a spus Alistar.

TI-România a lansat miercuri Raportul Naţional asupra Corupţiei, publicaţie ce prezintă un sumar al celor mai importante evoluţii instituţionale, legislative şi de politică publică având impact asupra luptei împotriva corupţiei în perioada septembrie 2009-mai 2011.

Raportul îşi propune să expună în mod analitic o sumă de aspecte pozitive şi negative, oferind în acelaşi timp puncte de reper şi posibile soluţii pentru politicile publice din domenii care au avut rezultate slabe.

Acest tip de analiză are în vedere contextul juridico-politic actual, în special cel rezultat din seturile succesive de măsuri pentru contracararea efectelor crizei economice asupra societăţii.

Potrivit lui Alistar, criza economică a crescut acut vulnerabilităţile, pe fondul deficienţelor instituţionale constatate în anii 2009-2010.

„Aspectele deficitare ţin de alocarea resurselor publice, instabilitatea procedurilor administrative, măsuri şi campanii anticorupţie ineficiente. De asemenea, cele mai multe dintre evoluţiile identificate pot fi caracterizate ca măsuri pripite, fără ca acestea să facă parte dintr-o politică publică coerentă în domeniu.

Măsurile anticorupţie sunt mai degrabă de faţadă şi au un caracter propagandistic, în loc să creeze baze reale pentru normalizarea vieţii publice”, a apreciat Alistar.

TI-România consideră că transparenţa decizională în elaborarea şi adoptarea unor legi, strategii, politici, formule de organizare a fost inexistentă în absenţa consultării şi a evaluărilor prealabile privind impactul, ceea ce poate face ca o politică iniţial bine intenţionată să aibă efecte neprevăzute nefaste.

„Referitor la modul de gestionare a afacerilor publice, declaraţiile şi documentele externe sunt emblematice pentru vulnerabilităţile sistemului naţional de integritate. Putem să remarcăm că formalismul şi incoerenţa deciziilor guvernamentale, pe de o parte, şi resemnarea românilor, pe de altă parte, sunt identificate ca fiind principalele cauze pentru care lupta împotriva corupţiei în România este ineficientă.

În ceea ce priveşte atitudinea pasivă a cetăţenilor, aceasta a fost, la rândul său, determinată de lipsa de transparenţă şi de indisponibilitatea de a dialoga a instituţiilor publice.

Degradarea tot mai mare a calităţii implementării legilor ce asigură transparenţa documentelor (Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public) şi transparenţa deciziilor (Legea nr. 53/2003 privind transparenţa decizională), precum şi absenţa desăvârşită a iniţiativelor de consultare inovatoare care să încurajeze participarea determină creşterea neîncrederii, a suspiciunilor, a dezamăgirii şi în cele din urmă încurajează corupţia”, a explicat Victor Alistar.

Directorul TI-România a mai arătat că pilonul al treilea, respectiv societatea civilă şi mass-media, s-a confruntat cu numeroase acţiuni abuzive pentru inhibare şi reducere a nivelului de implicare şi al criticii constructive.

„Au fost campanii de denigrare la adresa unor organizaţii neguvernamentale, campanii de presiune contra trusturilor de media. La acestea s-a adăugat şi presiunea economică la care au fost supuse şi care a afectat cel mai grav presa locală, dar şi cotidiane centrale.

Organizaţiile neguvernamentale au fost supuse presiunilor economice prin intermediul autorităţilor de management al fondurilor structurale. Toate acestea au fost de natură să slăbească rolul societăţii civile şi al mass-media în societate”, a afirmat Victor Alistar.

Una dintre concluziile raportului întocmit de TI-România este că perioada septembrie 2009-mai 2011 a fost marcată în România de concentrarea acţiunilor Guvernului pe contracararea crizei economice cu „orice preţ şi în orice mod”, în cel mai scurt timp cu putinţă, fără considerarea consecinţelor.

Astfel, a scăzut îngrijorător încrederea cetăţenilor în instituţiile publice, cu consecinţa directă şi imediată a deprecierii întregului climat de integritate publică. Agravarea problemelor semnalate se resimte de altfel şi în fiecare dintre măsurile şi seturile de măsuri analizate, se mai arăta în raport.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata