După criza monedei euro, spaţiul Schengen devine al doilea mare proiect al UE aflat în dificultate politică

0

La an după ce apariţia crizei din zona euro a ridicat pentru prima dată întrebări despre moneda unică europeană, spaţiul Schengen a devenit al doilea mare proiect european care întâmpină probleme politice, scrie Financial Times (FT) în ediţia de marţi (24 mai 2011).

Tensiunile din jurul spaţiului Schengen s-au amplificat de la începutul anului, atunci când zeci de mii de nord-africani au fugit de haosul politic din ţările lor într-un alt peisaj politic, care include în prezent partide anti-imigraţie înfloritoare în multe dintre cele 27 de state membre.

Ceea ce a început ca o dispută între Italia, unde aproximativ 30.000 de tunisieni au emigrat din februarie, şi Franţa, spre care s-au deplasat marea majoritate a acestora, s-a transformat într-o criză europeană mai largă, după ce cele două guverne au cerut şi au obţinut un mecanism de a renunţare la călătoria fără vize, pentru a putea combate imigraţia ilegală. Ce presupune această idee în practică face în prezent obiectul unor negocieri între guvernele naţionale şi Comisia Europeană, înainte de o reuniune a liderilor UE, la 24 iunie.

Luna viitoare va fi decisivă pentru stabilirea viitorului călătoriilor fără vize în Europa, susţine Claude Moraes, europarlamentar britanic din grupul Socialiştilor Europeni, specializat în afaceri interne. Sau, cel puţin, comentează publicaţia britanică, vor fi găsite noi modalităţi pentru ca ţările să reimpună controalele temporare la frontieră în spaţiul Schengen, care s-a extins, de la începuturile sale în 1995, pentru a include majoritatea ţărilor UE, alături de Elveţia, Norvegia şi Islanda.

Acest lucru s-a întâmplat deja efectiv în cazul Franţei şi Italiei, după ce Parisul a trimis patrule de poliţie în jurul zonei de frontieră, în urma sosirii tunisienilor. De asemenea, în această lună, Danemarca a anunţat că va relua controalele vamale la frontierele sale suedeză şi germană. Ambele decizii sunt analizate de către Bruxelles.

Apărătorii Schengen speră ca executivul european – un adept fervent al sistemului actual – să fie determinat să decidă când pot fi reinstituite controalele la frontieră. Prin contrast, statele membre cer o mai mare autonomie. Diplomaţii susţin că discuţiile se desfăşoară lent înainte de reuniunea miniştrilor europeni de interne peste două săptămâni.

Analiştii avertizează că problemele din jurul Schengen sunt mai profunde decât disputa franco-italiană şi atrag atenţia asupra progreselor făcute de extrema-dreaptă din Danemarca şi Olanda – unde partidele anti-imigraţie susţin coaliţiile de guvernământ – dar şi din alte ţări, printre care Franţa, Italia şi Austria.

„Spaţiul Schengen este bazat pe încredere: guvernele naţionale trebuie să aibă încredere că alte guverne din UE îşi respectă obligaţiile asumate. Dacă această încredere dispare, sistemul nu mai funcţionează”, explică Elisabeth Collett, de la Migration Policy Institute.

Consecinţele lipsei de încredere sunt resimţite şi în alte părţi ale agendei afacerilor interne a UE. Spre exemplu, marţi, Comisia a afirmat că va propune o modalitate de a reintroduce necesitatea de a obţine o viză pentru cetăţenii din ţările care în prezent nu au nevoie de una, după cât se pare concentrându-se asupra imigranţilor din Balcanii de Vest.

În plus, notează FT, chiar şi dreptul cetăţenilor UE de a se stabili liber în orice ţară din blocul comunitar este pus la îndoială. În urma apelurilor politicianului anti-imigraţie Geert Wilders, olandezii fac în prezent presiuni pentru un drept mai clar de a expulza cetăţenii UE şomeri sau condamnaţi pentru încălcarea legilor. La rândul său, Franţa, care a fost criticată anul trecut de Bruxelles pentru repatrierea romilor în România şi Bulgaria, vrea, de asemenea, mai multă claritate.

Diplomaţii susţin că deşi conceptul de a călători liber în Europa va fi menţinut, deoarece reprezintă un succes palpabil al UE, este posibil să apară mai multe excepţii, în funcţie de rezultatul negocierilor actuale.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.