Moscova ar fi acceptat să scadă preţul la gaz pentru Ucraina. Ce va oferi Kievul în schimb?

0

Rusia este dispusă să reducă preţul la gaz pentru Ucraina, se afirmă în cercuri politice de la Kiev. Analiştii se întreabă ce va oferi preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici la schimb, notează cotidianul rus Gazeta.

Atunci când, după vizita eşuată a premierului rus Putin la Kiev, omologul său ucrainean, Nikolai Azerov, a promis că Ucraina va continuă să-i solicite Moscovei revizuirea în scădere a preţului la gaz, într-un rezultat pozitiv al negocierilor putea crede doar un optimist incurabil, iar declaraţia lui Azarov, conform căreia ‘preţul corect la gaz pentru Ucraina ar trebui să fie de circa 200 de dolari pe mia de metri cubi’, era considerată una absolut utopică.

Mai ales că la sfârşitul lui aprilie a devenit cunoscut că monopolul rus Gazprom va majora preţurile pentru toţi clienţii europeni: după cum a declarat preşedintele companiei, Aleksei Miller, până în decembrie 2011 preţul pe mia de metri cubi de gaz va ajunge la 500 de dolari. În aceste condiţii, preţul la gaz pentru Ucraina, inclusiv plata pentru tranzit şi reducerea negociată la Harkov, ar urma să oscileze între 380 şi 400 de dolari.

De aceea, informaţia apărută în mass-media ucrainene, conform căreia a fost obţinut ‘acordul principial al Rusiei’ pentru revizuirea preţului la gaz, a avut un efect exploziv, comentează Gazeta. Mai mult decât atât, potrivit sursei citate de presa ucraineană, care ar fi apropiată Ministerului pentru Combustibil şi Energie al Ucrainei, Rusia ar fi acceptat să folosească drept bază a formulei de calcul preţul la cărbune, nu la motorină.

Pe fondul procesului juridic intentat fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko, care este acuzată de semnarea unui acord împovărător în ianuarie 2009, modificarea schemei de calcul a preţului la gaz va fi prezentată, fără îndoială, drept o mare victorie a actualului guvern şi preşedinte. Problema este cu ce preţ?

Nu este o noutate faptul că Ucraina caută în mod febril să-şi reducă dependenţa faţă de Rusia în ceea ce priveşte livrările de gaz. Astfel, concernul Shell planifică să extragă gaz de şist în regiunile ucrainene Doneţk şi Harkov.

De asemenea, Kievul este foarte interesat în participarea Chinei la exploatarea platoului continental de la Marea Neagră. Sunt luate în calcul chiar şi planuri privind trecerea sistemului de termoficare din regiunea Doneţk de pe gaz pe cărbune. ‘Da, cerul va fi negru de fum, dar pe cine interesează ecologia?’, remarca recent un expert apropiat guvernului de la Kiev.

În ceea ce priveşte participarea Chinei la lucrări de exloatare pe teritoriul ucrainean, chiar premierul Azarov a recunoscut că Ucraina va putea obţine gaz şi petrol în cantităţi industriale din zona Mării Negre abia peste vreo 10 ani. Prin urmare, este vorba de planuri îndepărtate, lucru bine cunoscut şi de Rusia.

Potrivit ziarului Gazeta, presiunile exercitate de Rusia asupra Ucrainei sunt făţişe: declaraţia lui Dmitri Medvedev, conform căreia Kievul trebuie să se decidă al cărui aliat este, au coincis şi cu etalarea metodelor de forţă.

Astfel, la 19 mai, în timpul reuniunii şefilor de guvern din ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente /CSI/, Uzbekistanul a suspendat semnarea acordului privind zona de comerţ liber, declarând că nu va anula taxele de export şi de import.

Analiştii de la Kiev au conchis imediat că este vorba despre un joc de culise al Moscovei, care prin intermediul Taşkentului a împiedicat Ucraina să transpună în viaţă condiţii maxim avantajoase pentru ea. Nici ameninţările lui Putin privind consecinţele negative pentru Ucraina în cazul în care aceasta va înfiinţa o zonă de comerţ liber cu UE nu sunt cuvinte deşarte.

Nu este exclus ca informaţia apărută în presa ucraineană să se dovedească în final una eronată. Însă, în cazul existenţei unor asemenea negocieri cu Rusia, Kievul are puţine posibilităţi de concesii: Uniunea Vamală, privatizarea sistemului naţional de transport al gazului sau Crimeea.

Potrivit Gazeta, nimeni de la Kiev nu se va încumeta să cedeze Crimeea, iar sistemul de transport al gazului este proprietatea poporului ucrainean, astfel că înfiinţarea unui consorţiu internaţional este posibilă doar prin construcţie de noi gazoducte.

În schimb, declaraţia lui Ianukovici de la 7 aprilie, conform căreia Ucraina ar dori să coopereze cu Uniunea Vamală, însă doar pe baza schemei 3+1 /Rusia, Kazahstan, Belarus plus Ucraina/, rămâne una de actualitate.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.