Generozitate periculoasă: riscurile donaţiilor în absenţa transparenţei

0

Atunci când Nicolae Ceauşescu a supervizat construirea unui palat gigantic la Bucureşti în anii 1980, el a făcut o singură excepţie de la regula sa potrivit căreia toate materialele trebuie să provină din România.

A acceptat un cadou din partea preşedintelui Zairului din acea vreme, Mobutu Sese Seko – patru uşi gigantice din mahon pentru sala principală, scrie Financial Times în ediţia de joi (26 mai 2011).

Este posibil ca cele mai multe organizaţii occidentale şi donatorii să semene foarte puţin cu cei doi dictatori menţionaţi. Cu toate acestea, liderii lor devin din ce în ce în ce mai atenţi la o versiune mai blândă a destinului care s-a abătut asupra lui Mobuto şi Ceauşescu: primul a fost forţat să plece în exil, iar ultimul a fost împuşcat.

Sir Howard Davies, directorul ”London School of Economics and Political Science”, a demisionat după înmulţirea criticilor privind legături între universitate şi regimul colonelului Gaddafi, inclusiv primirea unei subvenţii mari de la o fundaţie condusă de fiul lui Gaddafi, Saif.

Unii cred că reacţia lui Sir Howard a fost exagerată, fiind declanşată de critici din mass-media şi din partea studenţilor pentru banii primiţi de la un dictator-paria care, până nu demult era văzut ca partener diplomatic acceptabil, reabilitat de multe guverne occidentale.

Multe instituţii de caritate, printre care şi universităţi, se confruntă cu reduceri drastice ale finanţării din surse tradiţionale. Acest lucru le obligă să caute contribuabili alternativi, chiar dacă aceştia se pot dovedi riscanţi.

În acelaşi timp, o clasă de bogaţi se impune în economiile emergente cu creştere rapidă din Orientul Mijlociu, Rusia, China şi India. Mulţi încep să se gândească la filantropie, chiar dacă originile bogăţiei lor şi beneficiarii sunt discutabile. Lipsa de transparenţă alimentează îngrijorarea privind modul în care astfel de donaţii sunt cheltuite uneori.

„Lumea are nevoie de atât de mult ajutor, iar musulmanii sunt într-o poziţie bună pentru a-l oferi. Am fost lipsiţi de donaţii pentru o lungă perioadă de timp, iar acum când societăţile musulmane ating prosperitatea ar trebui ca ele să devină parte a comunităţii mondiale a filantropiei”, consideră Tariq Cheema, fondator şi director executiv al „World Congress of Muslim Philanthropists”.

El susţine că musulmanii au făcut donaţii anonime unor cauze caritabile, pentru a respecta demnitatea destinatarului. In opinia sa, comunitatea ar trebui să devină nu doar mai strategică şi diversificată în donaţii – incluzând şi cauze nemusulmane – ci şi mai deschisă, pentru a-i încuraja şi pe alţii să doneze.

O altă îngrijorare privind donatorii de pe pieţele emergente se referă la originea banilor lor. „Uneori, o avere imensă nu este dublată şi de un nivel ridicat de transparenţă”, spune Russell Prior, directorul executiv al departamentului de dezvoltare a întreprinderii şi filantropiei la „Charities Aid Foundation” /CAF/.

Prior a subliniat necesitatea de „a urmări adecvat banii în toate etapele, de la sursă la destinaţie „. Acest lucru a fost ajutat de un număr crescând de baze de date şi filtre pe care legislaţia privind spălarea de bani le-a impus băncilor şi consilierilor profesionali. CAF are un principiu, acela de a nu accepta donaţii anonime, sau legat de care „nu există posibilitatea de a verifica sursa fondurilor”.

Olga Alekseeva, director executiv la „Philanthropy Bridge Foundation”, înfiinţată recent pentru a încuraja donaţiile din economiile mai noi, a avertizat: „Trebuie să fim atenţi să nu-i prezentăm pe toţi donatorii din economiile emergente drept periculoşi şi oligarhi dubioşi. Trebuie să se facă o distincţie clară între banii guvernului sau ai unor lideri politici ca Gaddafi, şi întreprinzători. De asemenea, între întreprinzătorii care şi-au construit averea în împrejurări complicate şi mafia reală”.

Ea a subliniat faptul că multe dintre cele mai bune organizaţii filantropice ale lumii occidentale – precum Carnegie şi fundaţiile Rockefeller – au fost construite pe averi obţinute folosind practici comerciale agresive, drastic criticate la vremea respectivă şi ulterior.

Barbara Ibrahim, directorul ”John D. Gerhart Center for Philanthropy and Civic Engagement” de la Universitatea Americană din Cairo, a salutat „trezirea autentică” din Orientul Mijlociu privind donaţiile.

Dar ea spune că fundaţiile filantropice înfiinţate de conducători şi membri de familie ai acestora prezintă în general puţină transparenţă privind sursa fondurilor lor, modul în care vor fi folosite sau procesul decizional din spatele lor.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.