INS: Scădere uşoară a ratei locurilor de muncă vacante, în T1

0

Rata locurilor de muncă vacante a înregistrat o uşoară scădere de 1,7 mii (-0,01%) în primul trimestru din acest an, faţă de perioada similară din 2010, în timp ce comparativ cu ultimele trei luni din anul precedent s-a semnalat un salt de 6,9 mii locuri de muncă vacante (+0,18%) până la 27,3 mii (+0,69%), arată datele Institutului Naţional de Statistică /INS/, publicate luni.

Potrivit sursei citate, în intervalul ianuarie-martie 2011, cea mai ridicată rată a locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în agricultură, silvicultură şi pescuit (1,21%). La polul opus, s-au regăsit posturile libere din industria extractivă (0,02%), respectiv activitatea de învăţământ (0,13%).

Peste o treime din totalul consemnat (9,2 mii) s-a regăsit în industria prelucrătoare, unde rata a fost de 0,95%, în timp ce aproximativ 2% s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (3,4 mii locuri vacante), iar puţin peste 10% în administraţia publică (2,8 mii locuri vacante).

Alături de activitatea de învăţământ (0,5 mii locuri vacante), sectorul bugetar însumează aproximativ o pătrime (24,3%) din numărul total al locurilor de muncă vacante. Angajatorii au prezentat cea mai redusă cerere de forţă de muncă în industria extractivă şi în tranzacţii imobiliare (0,01 mii, respectiv 0,06 mii locuri vacante).

Datele INS relevă faptul că, prin comparaţie cu trimestrul precedent, în majoritatea activităţilor economice s-au constatat creşteri atât ale ratei locurilor de muncă vacante, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante.

În ceea ce priveşte rata locurilor de muncă vacante, cele mai importante creşteri s-au înregistrat în activităţile de servicii administrative şi servicii suport (+0,79%), urmate de activităţile de agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,59%).

Cea mai semnificativă scădere a ratei locurilor de muncă vacante s-a regăsit în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (-0,09%).

În privinţa numărului locurilor de muncă vacante, cele mai importante creşteri s-au evidenţiat în industria prelucrătoare (+2,4 mii locuri vacante), urmată de activităţile de servicii administrative şi servicii suport (+1,2 mii locuri vacante).

Pe de altă parte, uşoare scăderi ale indicatorului s-au înregistrat în câteva activităţi economice, cele mai mari fiind în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (-0,05 mii locuri vacante), respectiv intermedieri financiare şi asigurări (-0,04 mii locuri vacante).

În primul trimestru din 2011, faţă de acelaşi interval din anul anterior, în hoteluri şi restaurante s-a înregistrat cea mai semnificativă creştere a ratei locurilor de muncă vacante (+0,30%), urmată de industria prelucrătoare (+0,26%), aceasta din urmă înregistrând şi cea mai mare creştere a numărului locurilor de muncă vacante (+2,5 mii locuri vacante).

Cea mai vizibilă diminuare a locurilor de muncă vacante faţă de perioada analizată s-a regăsit în administraţia publică, atât în ceea ce priveşte rata (-0,92 puncte procentuale), cât şi numărul (-3,7 mii locuri vacante).

Tot în perioada cuprinsă în cercetarea INS, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei locurilor de muncă vacante s-a constatat pentru muncitorii necalificaţi – grupa majoră 9 (1,06%), respectiv pentru operatorii la instalaţii şi maşini şi asamblorii de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (0,95%).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată s-a referit la ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (5,7 mii locuri vacante), respectiv de operatori la instalaţii şi maşini/asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (5,1 mii locuri vacante).

Cea mai redusă disponibilitate a locurilor de muncă vacante s-a regăsit în rândul lucrătorilor calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,25% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 0,05 mii locuri vacante).

Datele lunare privind rata locurilor de muncă vacante au fost obţinute printr-o cercetare statistică selectivă trimestrială, având ca perioadă de referinţă luna de mijloc a trimestrului.

Eşantionul de referinţpă analizat a cuprins 25.000 de unităţi economico-sociale, iar marja de eroare este de +/-3% şi garantate cu o probabilitate de 95%

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.