Afacerea DSK şi Rubygate: putem vorbi de „Berluskahn”?

0

Unul este urmărit pentru tentativă de viol, celălalt pentru că a recurs la serviciile unei prostituate minore. Deşi acuzaţiile aduse lui Dominique Strauss-Kahn şi lui Silvio Berlusconi sunt diferite, unii au descoperit similitudini între cele două cazuri, numindu-l chiar pe şeful guvernului italian „Berluskahn”, comentează AFP.

„Asemănarea dintre cele două cazuri este evidentă”, afirmă pentru AFP Chiara Volpato, filozof şi profesor de psihologie socială la Milano.

„În cele două cazuri, dacă se confirmă acuzaţiile, puterea este cea care duce la dezumanizare, ei nu văd în femeie decât un instrument pentru propria lor plăcere”, explică aceasta. „Femeile sunt substituibile, subiectivitatea lor este negată, nu contează ce simť.

Filozoful Michela Marzano, cercetător la Centrul naţional de cercetare ştiinţifică din Franţa /CNRS/, descoperă şi ea unele asemănări între cele două cazuri. „Mai întâi, abuzul de putere: din momentul în care te afli la putere, crezi că poţi face orice, că eşti deasupra legilor”.

În cazul „Ruby”, şeful guvernului italian este acuzat că a plătit prestaţiile sexuale ale unei minore. El este, de asemenea, urmărit pentru abuz de putere, pentru că a exercitat presiuni asupra poliţiei pentru a obţine eliberarea acesteia după ce fusese reţinută pentru un furt.

Michela Marzano a fost uimită şi de „machismul reacţiilor” în Franţa, unde „oamenii s-au concentrat mai degrabă asupra lui DSK decât asupra presupusei victime”. „În Italia, situaţia este extrem de degradată. Din motive culturale, bărbaţii se fălesc că sunt machişti, dar şi Franţa ar trebui să-şi pună întrebări în legătură cu această situaţie”, spune cercetătoarea.

Aceasta observă, în cele două cazuri, şi „o victimizare” a presupusului vinovat. În Franţa, majoritatea francezilor au înclinat imediat să creadă că directorul FMI, dat favorit de sondaje în faţa lui Nicolas Sarkozy, a fost victima unui „comploť.

În Italia, Berlusconi repetă încontinuu că este victima magistraţilor milanezi, pe care îi numeşte „talibani comunişti” sau „cancer care trebuie extirpat”, aşa cum a făcut-o din nou la summitul G8 de la Deauville.

Berlusconi, care este obiectul mai multor urmăriri penale, nu a fost niciodată condamnat definitiv, beneficiind fie de achitare fie de prescrierea faptelor.

Totuşi, acuzaţiile aduse celor doi sunt foarte diferite. „În cazul Berlusconi, nu este vorba de constrângere, de violenţă sexuală”, consideră Isabella Merzagora, criminalist, profesor la Universitatea din Milano.

„Nu există niciun raport” între violenţa imputată fostului director al FMI-ului şi „haremul în care domnişoarele simpatice erau încântate să aibă o gazdă atât de bogată”, a afirmat pentru Rai, Giuliano Ferrara, mare adoratoare a Cavalerului.

Marco Travaglio, opozant înverşunat al magnatului miliardar al televiziunilor, îl invită pe Dominique Strauss Kahn să „se mute în Italia”, într-un editorial din Il Fatto quotidiano, intitulat „Berluskahn”.

„Numai aici veţi mai avea un mare viitor politic …. Ministrul justiţiei va elabora o lege care să nu pedepsească violul şi Parlamentul va spune că tribunalul nu este competent, deoarece Strauss Kahn a violat în exerciţiul înaltelor sale funcţii instituţionale”, spune acesta pe un ton ironic.

Pentru diferitele acuzaţii care i-au fost aduse la New York, Dominique Strauss-Kahn, aflat în stare de arest la domiciliu, riscă între 15 şi 74 de ani închisoare, Silvio Berlusconi riscă trei ani pentru că a recurs la serviciile unei prostituate minore şi zece, pentru abuz de putere. Amândoi afirmă că sunt nevinovaţi.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.