Efecte ale deciziei Germaniei de a-şi închide centralele nucleare

0

Germania va înceta să producă energie nucleară în următorii zece ani. O decizie care generează şi perdanţi, dar şi posibili câştigători, datorită importurilor suplimentare pentru acoperirea necesarului de electricitate, scrie Le Figaro în ediţia de luni (30 mai 2011).

La mai puţin de patru luni de la catastrofa de la Fukushima, Germania decide să-şi închidă toate centralele nucleare în următorii zece ani. Deja acum câteva zile, Elveţia anunţa că îşi va închide toate centralele nucleare până în 2034.

Din cele 17 reactoare nucleare de pe teritoriul Germaniei, opt nu mai sunt în prezent conectate la reţeaua de producţie de electricitate şi nu vor mai fi reactivate. Grupurile germane RWE, EnBW şi E.ON, şi societatea publică suedeză Vattenfall, contestă această decizie, mai ales din cauza menţinerii prevăzute a unei taxe asupra combustibilului nuclear, când de fapt se intenţionase suprimarea acesteia.

Cei doi principali actori, RWE şi E.ON – care gestionau 13 reactoare – erau în cădere cu 2,07%, la 19,60 euro şi 2,06% la 40,18 euro la puţin timp după deschiderea Bursei de la Frankfurt. Bernhard Jeggle, analist la LBBW, afirmă că profitul va scădea cu până la 11% pe an în următorii ani.

Germania va trebui astfel să caute un alt mod de acoperire a 22% din necesarul de consum de electricitate, care erau asigurate până acum de centralele atomice.

Deja, de la accidentul de la Fukushima şi oprirea celor opt centrale, Germania a trebuit să ia electricitate din afară. De la jumătatea lui martie, importurile de electricite din Franţa s-au dublat.

În acest context, EDF se poziţionează bine. Desigur, în decembrie, producătorul de electricitate a trebuit să părăsească Germania după ce a vândut 45% din capitalul deţinut la EnBW, dar la ultima adunare generală, de acum câteva zile, Henri Proglio a insistat pe o strategie de internaţionalizare a grupului, cu o creştere semnificativă a puterii instalate de 200 GW (gigawatt) până în 2020 – faţă de 132 GW brut în 2011.

Dar grupul francez, care doreşte să devină primul producător de electricitate din lume până în 2020, intenţionează să facă acest lucru prin consolidarea sectorului nuclear. Ori, decizia germanilor este un mesaj puternic împotriva energiei atomice.

Franţa nu pare că se îndreaptă spre renunţarea la energia atomică – la summitul G8 de la Deauville, Franţa a căutat să reducă testele europene de securitate -, iar presiunea asupra guvernului ar putea creşte.

Ca urmare a lipsei de vizibilitate cu care se confruntă sectorul, acţiunea EDF a scăzut cu 0,67% la Bursa din Paris luni dimineaţă. La GDF Suez, acţiunea a pierdut 0,49%, ajungând la 25,30 euro pe o piaţă în creştere lejeră (+0,15%) şi afişează cu EDF, una din cele mai mari scăderi ale Cac 40.

În ceea ce priveşte Areva, începutul şedinţei de tranzacţionare a fost extrem de volatil, în prima zi de cotare a acţiunilor sale comune. Preşedinta grupului, Anne Lauvergeon, al cărei mandat expiră la sfîrşitul lui iunie, consideră că decizia germană este „în întregime politică” şi nu exclude o schimbare a situaţiei în următorii ani.

Între timp, Areva şi-a suspendat angajamentele pentru 2012, adică o cifră de afaceri de 12 miliarde de euro şi o marjă operaţională din două cifre, după catastrofa nucleară japoneză.

Dar „grupul ar putea beneficia de testele de stres asupra unităţilor aflate în funcţiune în lume, investiţii de îmbunătăţire a securităţii pe care administratorii centralelor vor fi obligaţi să le finanţeze”, potrivit analiştilor de la Natixis, precum şi de noi contracte legate de închiderea unităţilor de dincolo de Rhin, chiar comenzi noi de reactoare de a treia generaţie.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.