În Balcani s-a întors o pagină

0 10

Acum că Serbia l-a arestat pe criminalul de război Ratko Mladic, am putea visa că liderii UE şi balcanici se vor putea pronunţa pentru absorbirea Balcanilor de Vest în blocul comunitar şi despre cum marele proiect de pace european a neutralizat în cele din urmă ‘butoiul cu pulbere al Europei’, aşa cum erau numiţi Balcanii la începutul secolului al XX-lea, scrie Misha Glenny, autorul cărţii „The Balkans 1804-1999: Nationalism, War and the Great Powers”, semnatarul articoluluii publicat de Financial Times în ediţia de duminică (29 mai 2011).

În lumea reală însă, problemele din Balcani arată în mod clar mai puţin roz. Singurul punct luminos îl reprezintă Croaţia, care se poate aştepta o invitaţie de a adera la UE în curând. În rest, pentru Serbia şi pentru restul ţărilor din Balcanii de Vest, perspectiva de aderare rămâne îndepărtată.

Trei mari probleme constituţionale, apărute după destrămarea Iugoslaviei, continuă să afecteze regiunea: Kosovo, Bosnia şi Macedonia.

De asemenea, două consecinţe ale crizei financiare globale fac rezolvarea acestor probleme chiar mai dificilă. În primul rând, opoziţia tot mai mare dintre statele membre ale UE pentru a continua extinderea Uniunii. În al doilea rând, Balcanii au fost puternic afectaţi de criză – investiţiile străine au scăzut brusc în întreaga regiune şi rata şomajului a atins noi maxime.

Totuşi, în pofida problemelor politice aparent greu de rezolvat şi a perspectivelor economice sumbre, toate ţările din Balcanii de Vest au contribuit la o remarcabilă renaştere a cooperării regionale, fără a fi forţate de UE. În punctele critice, în special în ceea ce priveşte crima organizată şi corupţia, ţările din regiune se pot lăuda cu succese, cum ar fi anihilarea unei reţele care aducea cocaină în UE anul trecut.

Toată lumea aşteaptă acum să vadă dacă UE va recompensa Belgradul pentru arestarea lui Mladic. Preşedintele sârb, Boris Tadic, speră, probabil, că Bruxelles-ul va reduce din presiunile la adresa guvernului său pentru a face concesii în privinţa Kosovo. Or, dat fiind alegerile care se prefigurează în Serbia, Tadic este reticent să pară excesiv de generos în discuţiile care continuă, deşi sunt mai degrabă inutile, între Serbia şi Kosovo.

Între timp, guvernul de la Pristina are puţine stimulente pentru a ajunge la un acord, deoarece abia a pornit pe calea către aderarea la UE. În schimb, el se bazează pe sprijinul SUA. În plus, Washingtonul l-a încurajat să ceară maximul de concesii de la Serbia – prin care înţelege recunoaşterea deplină.

În ultimii ani, problemele din Bosnia s-au adâncit. Acordurile de la Dayton, care au pus capăt războiului şi au pus bazele Constituţiei ţării, nu mai funcţionează, iar cel mai important politician din ţară rămâne un străin – Înaltul Reprezentant, care continuă să decidă soarta ţării prin decrete.

Cu toate acestea, teama, exprimată de fostul Înaltul Reprezentant Paddy Ashdown, că Bosnia ar putea aluneca din nou în violenţă, ducând la un alt război regional, este deplasată. Aceasta, scrie analistul, se poate întâmpla doar în cazul în care Zagrebul şi Belgradul doresc să se angajeze într-un război. În prezent însă, cele două capitale sunt cu mult prea ocupate să demonstreze UE cât de responsabile sunt, astfel încât ele nu vor renunţa la acest capital politic pentru o luptă inutilă în Bosnia.

În mod ironic, Macedonia ar putea arăta calea pentru a ieşi din aceste probleme. Abandonată ani de zile din cauza politicienilor săi venali, a divizărilor etnice care o slăbeau şi a unei dispute amare cu Grecia asupra numelui ţării, guvernul de la Skopje a discutat în linişte şi intens cu Atena pentru a ieşi din impas – fără medierea UE sau SUA.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata