Limba română, cenuşăreasă pe străzile oraşului Tighina

0 5

Populaţia vorbitoare de limbă română din oraşul Tighina, situat pe râul Nistru, controlat de regimul separatist de la Tiraspol, evită să discute în graiul lor pe stradă, iar mulţi îşi ascund şi identitatea pentru a-şi găsi un loc de muncă, scrie Adevărul-Moldova în ediţia de luni (30 mai 2011).

Majoritatea tinerilor vorbitori de română pleacă din municipiu pentru că, spun ei, angajatorii nu-i acceptă decât în posturi necalificate. De mai bine de 15 ani, în oraş funcţionează un liceu românesc pe care l-au terminat mii de copii. Majoritatea însă au plecat fie la Chişinău, fie în România şi nu s-au mai întors.

Doar câţiva „rătăciţi” pot fi găsiţi acasă. Diana Midoni, de 28 de ani, a terminat Facultatea de Jurnalism la Universitatea din Bucureşti. S-a întors la Tighina şi mult timp şi-a căutat de lucru.

Cu diploma din România nici vânzătoare la supermarket nu o angajau. În cele din urmă, a ajuns la „redacţia de limbă moldovenească” a singurului post de televiziune local, BTV. „După doi ani, am decis să plec la Chişinău. Aici nu există nicio perspectivă, ierarhiile sunt bătute în cuie şi nu se prevede nicio schimbare”, povesteşte tânăra în căutare de lucru. „Am ajuns să fiu înconjurată doar de vorbitori de limba rusă şi simţeam că mă plafonez”, adaugă Diana.

Liceul „Alexandru cel Bun” cu predare în limba română are trei sedii diferite. Pentru toate, Chişinăul plăteşte chirie autorităţilor separatiste. Clasele de liceu sunt amplasate în Ocolul Silvic de la capătul oraşului. „Doar acolo putem arbora tricolorul şi intona imnul de stat la primul şi ultimul sunet. Acolo e o ţară aparte. O ţară într-o ţară”, spune Nina Gherec, director adjunct al liceului.

În ultimii zece ani numărul elevilor s-a redus la jumătate. „Asta s-a întâmplat din cauza natalităţii scăzute şi a emigrării, fenomene specifice pentru toată Moldova, dar şi din cauza problemelor pe care le-am avut cu autorităţile transnistrene”, a mai adăugat profesoara.

Adevărul Moldova aminteşte că, în vara anului 2004, autorităţile separatiste au suspendat activitatea tuturor celor opt şcoli cu predare în limba română din stânga Nistrului, inclusiv la Tighina.

Timp de o lună şi jumătate, elevii, părinţii şi profesorii au păzit Liceul „Alexandru cel Bun” ca să nu intre miliţia separatistă în curte.

După acel conflict, părinţii au depus cereri la Curtea de la Strasbourg, cerând respectarea dreptului la educaţie. „Dosarele se află la Marea Cameră care ar trebui să ia o decizie, dar acum totul depinde de un alt dosar, Al-Skeni, împotriva Angliei, care se referă la problema jurisdicţiei”, spune Alexandru Postică, avocatul reclamanţilor.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata