Patriarhia Română: Sărbătoarea Înălţării Domnului, Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român

0 10

Biserica Ortodoxă Română (BOR) va marca, joi, 2 iunie, sărbătoarea Înălţării Domnului, ziua dedicată pomenirii eroilor neamului, prin slujbe de pomenire, care vor fi oficiate după Sfânta Liturghie şi la cimitirele, troiţele şi monumentele dedicate cinstirii eroilor, a informat Biroul de presă al Patriarhiei Române.

În această zi, în toate catedralele, bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate sunt pomeniţi eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, pentru libertatea şi demnitatea poporului român.

Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească.

Totodată, Legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război a proclamat cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos – Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român, precizează Patriarhia Română.

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc, joi, la 40 de zile de la Paşte, Înălţarea Domnului la cer, fapt petrecut, potrivit Scripturilor, pe Muntele Măslinilor de lângă Ierusalim, unde Iisus şi-a chemat apostolii pentru o ultimă binecuvântare.

Deşi prin Înălţarea Domnului activitatea Sa pământească lua sfârşit, Iisus le-a spus ucenicilor chiar în momentul Înălţării: „Iată, Eu sunt cu voi până la sfârşitul veacurilor”. El s-a înălţat pentru a trimite în lume Duhul Sfânt, aşa cum promisese: „Voi ruga pe Tatăl să vă trimită un alt Mângâitor ca să fie cu voi în veac”.

Acest lucru se va întâmpla zece zile mai târziu, de Rusalii sau Cincizecime, când, prin pogorârea Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli, aceştia s-au transformat din oameni timizi şi simpli în misionari îndrăzneţi şi înţelepţi, care au răspândit învăţătura creştină în toată lumea.

După Înviere, Iisus li s-a arătat de mai multe ori, în diferite locuri, ucenicilor sau oamenilor care L-au cunoscut şi au crezut că El este Mesia. Prima care L-a văzut a fost Maria Magdalena, pe care însă apostolii nu au crezut-o, până când nu L-au văzut chiar ei.

În prezent, pe locul din care s-a înălţat Iisus la cer, se află o capelă, fiind spaţiu de închinare atât pentru creştini, cât şi pentru musulmani, întrucât Înălţarea lui Hristos la ceruri este recunoscută în Islam, deşi nu este menţionată în Coran. În lăcaş se păstrează o piatră care are imprimată o urmă de picior despre care se spune că ar aparţine Mântuitorului.

Până în anul 312, când s-a botezat Împăratul Constantin cel Mare, creştinii prăznuiau această sărbătoare într-o peşteră de pe Muntele Măslinilor, ferindu-se de cei care îi persecutau. În jurul anului 390 aici s-a ridicat prima biserică, dărâmată însă în 614 de perşi şi refăcută apoi de eparhul Modest.

În unele locuri, de sărbătoarea Înălţării, numită şi Ispas, se taie mieii şi se însemnează vitele cu vopsea pe blană şi cu crestături pe urechi.

Este ziua în care credincioşii se salută cu ”Hristos s-a înălţat!” şi răspund ”Adevărat s-a înălţat”.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata