Pentru a fi prins, Mladic a fost lăsat treptat fără surse de bani şi reţeaua de prieteni

0

Arestarea lui Ratko Mladic, găsit săptămâna trecută într-o casă dintr-un sat din Serbia, a venit în urma presiunilor metodice asupra reţelei sale tot mai mici de susţinători şi a secătuirii resurselor sale financiare într-o asemenea măsură încât dorinţa sa în momentul în care a fost prins a fost să-şi ceară pensia militară lunară de 140 de euro, îngheţată în 2005, conform anchetatorilor sârbi, relatează New York Times.

„Şi-a cerut de trei ori pensia: ‘Am nevoie de pensie. Am nevoie de pensie'”, a spus Bruno Vekaric, procurorul adjunct pentru crime de război, amintind de aceste afirmaţii în cadrul unei audieri cu uşile închise asupra transferării lui Mladic către Tribunalul Penal Internaţional (TPI) de la Haga unde este acuzat de genocid în legătură cu masacrul de la Srebrenica, cea mai mare crimă în masă motivată etnic din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Rămân semne de întrebare serioase în legătură cu persoanele care l-au protejat pe Mladic. Guvernul pro-occidental al preşedintelui Boris Tadic a dat asigurări că va deschide o investigaţie în acest sens, o anchetă delicată din punct de vedere politic care ar putea duce la foşti oficiali guvernamentali şi poate chiar la autorităţi religioase, din moment ce Mladic a spus după arestarea sa că în ultimii ani a fost vizitat de numeroşi preoţi.

Cererea lui Mladic de pensie – îngheţată în 2005 în timp ce acesta se ascundea – reflectă o strategie calculată a anchetatorilor de a tăia legăturile cu prietenii, cu susţinătorii şi sursele de bani pentru a-i reduce opţiunile de a se ascunde, a spus Vekaric.

Strategia a fost urmată timp de trei ani, o perioadă de nelinişte tot mai mare în rândul statelor occidentale şi pentru procurorul internaţional pentru crime de război, Serge Brammertz, care a pus tot timpul la îndoială determinarea Serbiei de a-l găsi pe Mladic, fostul lider militar al sârbilor din Bosnia.

Brammertz şi-a intensificat treptat criticile asupra operaţiunilor Serbiei de căutare a lui Mladic. În această lună, el urma să lanseze un raport în care ancheta era considerată un eşec, un pas care ar fi amânat ambiţiile Serbiei de aderare la Uniunea Europeană.

Chiar şi astăzi, se pune întrebarea dacă nu cumva guvernul sârb, suspectat de mult timp că ar fi ştiu unde se ascundea Mladic, nu a acţionat în cele din urmă pentru a-l prinde în urma mai multor presiuni: raportul critic al procurorului TPI, vizita unui înalt oficial al UE, ameninţarea privind blocarea încercărilor Serbiei de apropiere faţă de UE şi alegerile parlamentare de anul viitor.

Serviciul sârb de informaţii secrete, care a cooperat la acest caz cu anchetatorii pentru crime de război, a precizat că în prezent încearcă să recompună mişcările precise ale lui Mladic începând din 2006.

În acelaşi timp, au apărut suspiciuni în legătură cu uşurinţa cu care s-a predat Mladic şi chiar acuzaţii că ar fi fost vorba de o înţelegere, acuzaţii respinse de guvern.
Conform unor informaţii, Mladic, care se apropie de 70 de ani, ar fi fost într-o stare de sănătate atât de slabă încât avea anevoie de îngrijiri medicale, nemaiputând să supravieţuiască dacă ar fi continuat să stea ascuns.

Potrivit avocatului său, Mladic a avut două atacuri cerebrale şi două crize cardiace, inclusiv una în 2008 care a survenit când se afla singur, potrivit unui membru al familiei.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.