Libera circulaţie a cetăţenilor UE: a treia criză europeană?

Dreptul cetăţenilor UE de a trăi şi lucra liber în orice ţară a blocului comunitar este un alt mare proiect european care începe să dea semne că este în pericol, la presiunea unui amestec de populism, şomaj ridicat şi lipsă de voinţă politică pentru a apăra ceea ce a fost câştigat în ultimii 60 de ani, scrie Financial Times, în răspuns la un alt articol cu privire la problemele cu care se confruntă azi zona euro şi spaţiul Schengen.

Încă o dată, olandezii au fost în prim-plan. Dacă nu le place să fie consideraţi obstrucţionişti în ceea ce priveşte chestiunile legate de UE, atunci când vine vorba de libera circulaţie, olandezii sunt cei mai vocali în a susţine că normele actuale nu sunt viabile.

Împreună cu alte state, şi în special cu Franţa, autorităţile olandeze doresc să clarifice normele privind modul în care pot expulza imigranţi din interiorul UE, care sunt şomeri, comit infracţiuni, sau devin în general nedoriţi. Conform legislaţiei actuale din UE, este posibil, dar foarte greu se să facă acest lucru, în parte deoarece legea nu este clară.

Citeste si:  CE adoptă o comunicare care prevede măsuri concrete pentru a răspunde preocupărilor legate de libera circulaţie

În ceea priveşte Olanda, faptul că polonezii culegători de căpşuni au fost acuzaţi că fură locurile de muncă ale olandezilor este, probabil, puţin ciudat, dat fiind faptul că ţara are cea mai scăzută rată a şomajului din UE – 4,3%.

Pe de altă parte, Comisia Europeană, braţul executiv al UE, a insistat că va lupta cu orice încercări de a diminua dreptul la libera circulaţie, mai ales acum când la începutul lunii mai, polonezii şi alţi est-europeni au primit pentru prima dată dreptul de a se stabili în Germania, după şapte ani de tranziţie de la ziua în care au aderat la UE.

Citeste si:  Salariile funcţionarilor publici francezi vor rămâne îngheţate pe parcursul lui 2013

Cu toate acestea, propriile realizări ale CE în lupta împotriva statelor membre care au încălcat acest drept nu sunt semnificative. Cel mai cunoscut caz de expulzare de până acum, cel în care Franţa a izgonit mii de ţigani români, în 2010, a condus la un scandal diplomatic atunci când comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding, a acuzat autorităţile franceze că se comportă într-o manieră asemănătoare naziştilor.

În cele din urmă însă, Bruxellesul i-a dat Parisului doar un avertisment.

Această situaţie nu a stabilit într-adevăr un precedent, în condiţiile în care românii şi bulgarii sunt încă în perioada de tranziţie de şapte ani, în care vechilor state membre li se permite menţinerea restricţiilor privind migraţia până în 2014.

Cu toate acestea, argumentele care au fost utilizate de către Franţa pentru a-i expulza pe romi sunt aceleaşi cu cele care ar putea fi invocate pentru a-i exclude pe polonezi, greci sau pe alţii – şi anume că sunt o povară pentru statul francez.

Citeste si:  Parlamentul European a votat în favoarea liberalizării regimului vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova

La fel ca în cazul spaţiului Schengen, nu există nicio sugestie că sistemul se va prăbuşi peste noapte. Nimeni nu sugerează că pensionarii britanici care locuiesc în Spania, pe Costa del Sol, sunt pe punctul de a fi repatriaţi şi nici că escadroane de bancheri francezi care trăiesc la Londra vor fi rugaţi să plece.

Unii resping încercarea olandezilor de a redefini regulile privind libera circulaţie ca pe o campanie destinată unui public intern, în deplină cunoştinţă că a le face pe celelalte 26 de state membre ale UE să adopte schimbarea se va dovedi în cele din urmă lipsit de rezultate.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close