EUR
4,84 RON
(-0.04%)
USD
4,28 RON
(-0.21%)
GBP
5,41 RON
(-0.05%)
CHF
4,56 RON
(-0.02%)
BGN
2,47 RON
(+0.28%)
BYN
1,75 RON
(+0.2%)
CAD
3,15 RON
(+0.37%)
RSD
0,04 RON
(-0.05%)
AUD
2,98 RON
(+0.24%)
JPY
0,04 RON
(-0.6%)
CZK
0,18 RON
(+0.02%)
INR
0,06 RON
(+0.03%)

Moscova propune o variantă proprie a scutului antirachetă, din care România este exclusă

Rusia a conceput o variantă proprie de reconfigurare a scutului antirachetă în Europa, pe care va încerca să o promoveze chiar din această săptămână.

Deşi nu se cunosc prea multe detalii, proiectul propus de Rusia implică restricţii care vor fi cel mai probabil respinse de Washington, comentează în ediţia sa de luni (6 iunie 2011) ziarul rusesc Kommersant.

Varianta Moscovei prevede reducerea numărului de rachete şi instalarea acestora în locuri care ar fi inaccesibile rachetelor balistice ruseşti. În plus, planul rusesc prevede şi restricţii de viteză a rachetelor care vor fi incluse în sistemul antibalistic preconizat în Europa.

În ciuda scepticismului exprimat de comunitatea experţilor militari, preşedintele rus Dmitri Medvedev mai crede că există o şansă de a se ajunge la un acord cu SUA şi statele occidentale în această privinţă. Vineri, preşedintele rus i-a dat ordine clare în acest sens reprezentantului permanent al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, dându-i ‘mână liberă’ pentru discuţii directe cu liderii ţărilor occidentale – relatează Kommersant.

Rogozin ar urma să efectueze în iunie vizite în Franţa, Marea Britanie, iar în luna iulie să se deplaseze în SUA pentru a discuta cu privire la implementarea scutului antibalistic american în Europa. Ulterior, el va călători în acelaşi scop şi în Italia, Olanda şi Turcia.

La rândul său, ministrul rus al apărării Anatoli Serdiukov va încerca – în cadrul Consiliului Rusia-NATO, prevăzut pentru miercuri la Bruxelles, la nivel de şefi ai instituţiilor de apărare – să justifice necesitatea adoptării de către Vest a proiectului rusesc privind apărarea antirachetă în Europa. De săptămâna trecută, de pregătirea terenului la Bruxelles se ocupă ministrul adjunct al apărării, generalul Anatoli Antonov.

Situaţia cu privire la sistemul antibalistic s-a schimbat ‘dramatic’ în ultimul timp, a comentat pentru Kommersant generalul Antonov. Potrivit acestuia, dacă înainte Rusia spunea: ‘Nu, nu şi din nou nuľ (‘Niet, niet i eşcio raz nietľ), acum ea este de acord cu planurile Washingtonului privind desfăşurarea rachetelor de interceptare americane în Europa, dar în anumite condiţii.

În ciuda eforturilor depuse de delegaţia rusă, nu s-a reuşit încă obţinerea unui acord cu Occidentul pe această temă, scrie ziarul menţionat.

Planul rusesc are la bază asigurările americanilor că desfăşurarea sistemului antirachetă în Europa urmăreşte protecţia în eventualitatea unui atac cu rachete cu rază medie şi scurtă. Prin urmare, partea rusă propune limitarea vitezei interceptorilor americani de rachete, componente ale scutului, la 3,5 km/sec, iar amplasarea acestora să coincidă cu traiectoria unei rachete cu viteză medie sau scurtă.

Generalul Anatoli Antonov s-a abţinut să detalieze reconfigurarea scutului în viziunea Moscovei, dar experţii ruşi contactaţi de Kommersant au afirmat că partea rusă va protesta în privinţa desfăşurării elementelor scutului american antirachetă în România, Bulgaria, Polonia şi Turcia, propunând alte locuri geografice de amplasare a componentelor sistemului antibalistic.

Majoritatea experţilor militari ruşi consideră însă că nu există nicio şansă ca SUA să accepte varianta Moscovei de reconfigurare a sistemului antibalistic în Europa. Nicio administraţie americană nu va renunţa la posibilitatea de manevre libere, după retragerea SUA din Tratatul ABM (Tratatul privind apărarea antirachetă), încheiat cu Uniunea Sovietică în 1972.

Problema scutului SUA în Europa tensionează de ani de zile relaţiile cu Moscova. SUA asigură Rusia că rachetele lor nu vor fi orientate către teritoriul rus, Moscova nu crede însă în promisiunile Washingtonului.

Preşedintele Dmitri Medvedev a propus construirea unui sistem antibalistic european pe principiul responsabilităţii sectoriale. În conformitate cu această abordare, Rusia ar urma să controleze spaţiul aerian de deasupra teritoriului său, precum şi pe cel de deasupra Poloniei, Lituaniei, Letoniei şi Estoniei, în timp ce NATO ar trebui să asigure securitatea altor părţi ale Europei.

Înainte de recentul summit G-8 de la Deauville, preşedintele rus a evocat dreptul Federaţiei Ruse de a se retrage din noul START, încheiat cu SUA, ameninţând cu o nouă cursă a înarmărilor.

În ajunul reuniunii, administraţia de la Kremlin mai nutrea speranţa că Medvedev va putea ajunge la un acord cu şeful Casei Albe, Barack Obama. Acest lucru nu s-a întâmplat însă. Comentând eşecul discuţiilor, preşedintele rus a spus că problema ar putea fi rezolvată către 2020, dată ce a pus în încurcătura presa occidentală.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata