Erdogan câştigă popularitate din ample proiecte economice

Noi alegeri parlamentare se vor desfăşura duminica (10 iunie 2011) aceasta în Turcia.

Analiştii se aşteaptă ca Partidul Justiţiei şi Dezvoltării /AKP/, aflat la putere din 2002, în frunte cu premierul Recep Tayyip Erdogan, să câştige din nou alegerile, cu un rezultat care îi va permite formarea unui guvern monopartit.

În opinia experţilor, acest lucru va însemna continuarea islamizării treptate a Turciei, deocamdată laică.

Prognozatul succes al AKP se explică în primul rând prin reuşitele actualului guvern al lui Erdogan în domeniul economic, notează cotidianul rus Kommersant. Din 2002, când AKP a venit pentru prima dată la putere, cabinetul lui Erdogan a reuşit să atragă în economia turcă, care după criza din 1998 nu traversează tocmai cele mai bune vremuri, zeci de miliarde de dolari investiţii.

În circa zece ani, în Turcia au fost construite peste 500.000 de apartamente pentru păturile sărace ale populaţiei şi peste 15.000 de kilometri de drumuri. Aceste ample proiecte au permis crearea a noi locuri de muncă, iar venitul anual pe cap de locuitor a crescut de la 3.000 la 10.000 de dolari.

Citeste si:  Confruntări armate între serviciile de securitate siriene şi armata turcă, în nordul Siriei

În actuala campanie electorală, Recep Tayyip Erdogan a anunţat demararea altor proiecte grandioase. Astfel, a început construcţia portului Çandarli de la Marea Egee, care va deveni unul dintre cele mai mari zece porturi ale lumii.

În afară de aceasta, premierul intenţionează să construiască la vest de Istanbul un canal care să lege Marea Neagră de Marea Marmara. Se estimează că lungimea acestuia va fi de 50 de km, cu o adâncime de 25 de metri şi o lăţime de 150 de metri. Acest „proiect nebunesc”, după cum l-a caracterizat însuşi Erdogan, va permite detensionarea strâmtorii Bosfor şi va crea alte noi locuri de muncă.

Costul proiectului se ridică, estimativ, la 10 miliarde de dolari. Potrivit premierului, noul canal ar urma să fie finalizat în 2023, când va fi marcat jubileul de 100 de ani de la înfiinţarea Republicii Turce.

Potrivit Kommersant, acest jubileu este exploatat activ de AKP în campania sa electorală. Erdogan doreşte ca cetăţenii turci să se împace definitiv cu ideea că acest jubileu va fi marcat tot cu el la putere.

Citeste si:  Opoziţia conservatoare din Spania şi-ar putea asigura majoritatea în legislativ

Liderul AKP nu ascunde faptul că, după ce va învinge, va iniţia amendamente la Constituţie în vederea extinderii împuternicirilor preşedintelui ţării. În opinia experţilor, premierul Erdogan planifică să treacă în fotoliul prezidenţial şi să continue de aici transpunerea planurilor sale.

La rândul său, opoziţia este convinsă că Erdogan plănuieşte să transforme Turcia într-un stat islamic. Într-adevăr, în ultimii nouă ani, premierul a reuşit să înainteze considerabil pe această cale: în primul rând, el a slăbit considerabil rolul politic al armatei, care, conform Constituţiei, este garantul caracterului laic al statului turc.

În prezent, principalul partid de opoziţie, Partidul Popular Republican /CHP/, încearcă să-şi restabilească popularitatea, avându-l în frunte pe noul lider Kemal Kiliçdaroglu. Una dintre lozincile¬cheie ale opoziţiei este preîntâmpinarea „autoritarismului şi a ofensivei asupra fundamentului democratic al statului”.

Opoziţia subliniază că, la ora actuală, în închisorile din Turcia se află 58 de jurnalişti, mulţi dintre care stau închişi de peste 3 ani fără să aibă o sentinţă.

De altfel, pe fondul îmbunătăţirii situaţiei materiale din ţară, cetăţenii turci nu par foarte preocupaţi de libertăţile democratice. Cu toate acestea, CHP speră să obţină cel puţin 30% din voturi.

Citeste si:  Schaeuble: Turcia nu ar trebui să se alăture UE pentru că nu face parte din Europa

Un al treilea partid care ar urma, după toate probabilităţile, să depăşească bariera de 10% rămâne Mişcarea Naţionalistă de Dreapta, chiar dacă imaginea sa a fost puternic afectată de o serie de scandaluri răsunătoare. În afară de aceasta, o parte din electoratul tradiţional al naţionaliştilor a fost atras de partidul lui Erdogan, care a preluat o parte din lozincile concurenţilor săi.

Analiştii subliniază că, în aceste condiţii, creşte importanţa voturilor din partea forţelor prokurde şi de stânga. Din temerea de a nu rămâne în afara parlamentului, aceste forţe s-au unit în blocul politic „Muncă, libertate, democraţie” şi îşi înaintează reprezentanţii nu pe liste de partid, ci în calitate de candidaţi independenţi.

Este de aşteptat ca în parlament să ajungă 30-35 de asemenea reprezentanţi. Alături de CHP, ei ar putea face concurenţă partidului lui Erdogan, ceea ce înseamnă că, pentru desfăşurarea reformei constituţionale, acesta ar putea fi nevoit să apeleze la referendum.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close