Europa de Est, noul „câmp de luptă” în disputa asupra statului palestinian

Deşi Varşovia şi Praga par câmpuri de luptă improbabile pentru conflictul israeliano-palestinian, brusc, acestea au devenit importante – alături de alte capitale est-europene – pentru votul din luna septembrie din cadrul ONU cu privire la recunoaşterea unui stat palestinian, scrie Washington Post marţi (14 iunie 2011), preluând o analiză AP.

Voturile acestor naţiuni est-europene se vor dovedi cruciale dacă conducerea palestiniană îşi realizează planul de a obţine o rezoluţie din partea ONU privind statul palestinian, astfel încât, în ultimele două săptămâni, israelienii şi palestinienii s-au lansat în eforturi diplomatice intense pentru a¬i câştiga de partea lor pe indecişi.

Palestinienii încearcă să obţină sprijinul a două treimi din cele 192 de state membre ale Adunării Generale a Naţiunilor Unite – sau al 129 de ţări -, iar în prezent mai au nevoie de 13 ţări pentru a-şi atinge ţinta.

Pe de altă parte însă, votul va fi în mare măsură unul simbolic, cel puţin pe termen scurt, în condiţiile în care deciziile Adunării nu sunt obligatorii. Pentru aceasta, ar fi nevoie de aprobarea Consiliului de Securitate, în cadrul căruia Statele Unite au indicat că vor vota împotriva oricărui demers al palestinienilor, în absenţa unui acord de pace negociat.

Cu toate acestea, palestinienii speră că un vot răsunător în favoarea cauzei lor va izola Israelul şi va pune o presiune puternică pe israelieni să se retragă din teritoriile ocupate, pretinse de către palestinieni.

În condiţiile în care miza este atât de mare, premierul israelian Benjamin Netanyahu plănuieşte să viziteze în curând Polonia, Ungaria, România şi Bulgaria, în timp ce trimişi ai acestuia acţionează în Republica Cehă şi Slovacia pentru a câştiga sprijinul lor împotriva recunoaşterii unui stat palestinian la votul din cadrul ONU.

Între timp, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a vizitat recent Ungaria şi Bulgaria, iar unul dintre consilierii săi de top, Nabil Shaath, şi-a planificat vizite în Armenia, Georgia şi Republica Moldova, ţări care nu au recunoscut niciodată Palestina.

Cea mai mare parte a lumii este deja situată ferm într-o tabără sau alta. Dacă SUA vor sprijini Israelul, cea mai mare parte a statelor în curs de dezvoltare, inclusiv ţările arabe şi musulmane, se vor afla de partea palestinienilor.

Există ţări, cum ar Ungaria şi Slovacia, care rămân indecise, ca urmare a legăturilor lor istorice complexe cu israelienii şi palestinienii.

Una dintre cele mai importante necunoscute este Polonia, cel mai mare stat dintre noile membre ale UE şi ţară care va deţine, pentru 6 luni, începând cu 1 iulie, preşedinţia prin rotaţie a UE – perioadă în care se va contura politica blocului comunitar cu privire la iniţiativa unui stat palestinian şi va avea loc votul din cadrul ONU.

Pe de altă parte, niciuna dintre ţările est-europene nu a precizat încă cum va vota, reflectând disconfortul pe care îl resimt atunci când li se cere să aleagă între două părţi pe care le consideră prietene.

Într-un exemplu de opoziţie europeană la iniţiativa palestiniană, preşedintele parlamentului UE, Jerzy Buzek, fost premier polonez, a declarat în timpul unei vizite efectuată marţi în Cisiordania, că s-ar putea dovedi „periculoasă”, deoarece ar putea complica eforturile de pace.

Palestinienii par să aibă o şansă mai bună de a câştiga sprijinul Serbiei, care se va confrunta cu o presiune imensă pentru a susţine iniţiativa palestiniană, ca urmare a propriilor eforturi diplomatice cu privire la Kosovo, care şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008.

Serbia încearcă să convingă cât mai multe ţări să nu recunoască independenţa Kosovo într-un vot similar la ONU, printre care un număr semnificativ de state arabe.

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.