Presa israeliană despre vizita lui Netanyahu: Sprijinul României este în mare măsură simbolic

Deşi premierul român Emil Boc a declarat că sprijină soluţia a două state, totuşi nu a fost oferită nicio garanţie în timpul vizitei efectuate de premierul israelian Benjamin Netanyahu că Bucureştiul va vota împotriva demersului palestinian la ONU, notează Jerusalem Post în ediţia de joi (7 iulie 2011).

Sprijinul României este în mare măsură simbolic, constată şi publicaţia Arutz Sheva.

România nu va sprijini demersul Autorităţii Naţionale Palestiniene /ANP/ ca ONU să recunoască un stat palestinian în luna septembrie, au declarat oficiali guvernamentali de rang înalt miercuri, după discuţiile purtate de premierul Netanyahu la Bucureşti, cu liderii ţării.

Potrivit oficialilor, a devenit clar după întrevederea cu premierul român Emil Boc – şi mai târziu cu preşedintele Traian Băsescu – că Bucureştiul nu va vota demersul palestinienilor.

Cu toate acestea, nu a existat nicio garanţie că Bucureştiul va vota împotriva demersului, putându-se abţine, alături de alte ţări europene, relevă Jerusalem Post.

Israelul şi-a stabilit drept obiectiv să determine aproximativ 60 de ţări democratice – ceea ce în Israel se apreciază a fi „minoritatea morală” – să nu sprijine demersul, privându-i astfel pe palestinieni de o victorie morală, şi să nu permită ca rezoluţia să fie adoptată pe baza majorităţii construite de palestinieni în Adunarea Generală a ONU.

La conferinţa de presă, premierul Boc a declarat că România sprijină o soluţionare negociată privind două state şi se opune unor paşi unilaterali.

„Palestinienii nu înţeleg preţul pe care îl vor plăti dacă declară în mod unilateral un stat cu sprijinul ONU”, i-a spus Netanyahu lui Boc, făcând aluzie la posibilitatea ca palestinienii să piardă ajutorul din partea SUA şi al unor ţări din Occident, ca urmare a demersului lor.

Netanyahu, care a discutat despre evoluţiile din lumea arabă cu premierul român, a declarat că ţările arabe ar putea învăţa de la România cum să facă tranziţia spre democraţie.

„Popoarele din Orientul Mijlociu se pot uita la România şi vedea unde aţi ajuns, unde vă aflaţi astăzi şi în ce direcţie vă Îndreptaţi”, a spus Netanyahu. „Eu cred că în acest sens puteţi servi drept model pentru ţările din Orientul Mijlociu astfel încât să poată învăţa modul de a face schimbarea”, a precizat el.

Decizia premierului Boc de a se opune demersului ANP la ONU privind statalitatea, în contextul în care diplomaţi israelieni duc o ofensivă ţară cu ţară pentru a obţine o „minoritate critică” de „state-cheie” împotriva demersului, pentru a forţa ANP să revină la masa negocierilor, i-a surprins pe unii observatori, relevă Arutz Sheva.

România, împreună cu mai multe state din fostul „Bloc Estic”, a recunoscut „Palestina” în 1988, lăsând poziţia sa neclară în urma prăbuşirii Cortinei de Fier în anul următor, subliniază ziarul.

Arutz Sheva a ţinut să sublinieze la rândul său declaraţia lui Netanyahu privind faptul că România este un model la care ţările din Orientul Mijlociu trebuie să se uite, având în vedere că a ieşit de după Cortina de Fier ca exemplu de libertate şi prosperitate.

„În România, ştim ca aţi avut o mulţime de probleme, dar succesul dvs şi libertatea nu vin fără un preţ de plătit”, a declarat Netanyahu la conferinţa de presă comună cu premierul Boc.

„Un nivel de trai mai înalt nu poate veni fără libertate iar popoarele din Orientul Mijlociu ar trebui să se uite la dvs şi de unde veniţi. Cred că puteţi fi un model pentru Orientul Mijlociu…. pentru o cale demnă de urmat”, a precizat.

Vizita lui Netanyahu a inclus, de asemenea, discuţii privind extinderea relaţiilor economice şi politice israeliano-române, despre care analiştii spun că ar fi putut fi critice pentru asigurarea sprijinului României.

„Noi avem puţin spaţiu, voi aveţi mai mult, noi avem puţină apă, voi aveţi multă apă. Credem ca israelienii, consumatorii israelieni, ar putea beneficia de pe urma unei mai mari concurenţe şi dorim să cooperăm în domeniul agriculturii, în avantajul dvs dar şi în avantajul nostru”, a declarat Netanyahu reporterilor, după ce a răspuns la mai multe întrebări legate de recenta „controversă privind brânza de vaci” din Israel.

Sprijinul României este, însă, în mare măsură simbolic, constată Arutz Sheva. În timp ce ANP susţine că 100 de state sprijină demersul său la ONU privind statalitatea, problema poate fi introdusă la vot doar la cererea Consiliului de Securitate.

SUA, unul dintre cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate, au indicat deja că îşi vor exercita dreptul de veto privind demersul ANP, iar în acest fel căutarea de către Israel a propriului bloc de susţinători devine o chestiune de gestionare a percepţiilor în războiul media cu ANP, potrivit analiştilor.

Consiliul de Securitate a indicat miercuri că ar putea discuta ceea ce a numit „opţiunile pentru partea palestiniană,” la sfarşitul lunii iulie.

Tot miercuri, ministrul israelian de externe, Avigdor Leiberman, a indicat că politica Israelului faţă de demersurile unilaterale ale ANP va fi „un diplomatic ochi pentru ochi”.

„Măsurile unilaterale necesită răspunsuri unilaterale”, a declarat Lieberman reporterilor, după o reuniune a Comisiei pentru Afaceri Externe şi Apărare din Knesset, citat de Jerusalem Post. „Avem o varietate de răspunsuri posibile pe care Ministerul de Externe este pregătit să le prezinte factorilor de decizie”, a precizat el.

Printre măsurile posibile a menţionat o stopare a transferării banilor din taxe către palestinieni şi a nu mai permite trecerea liberă a oficialilor palestinieni prin punctele de control. Israelul poate face de asemenea presiuni asupra palestinienilor prin intermediul SUA, a spus Lieberman.

Guvernul caută o „majoritate morală la ONU”, a explicat el. „Există şanse de a ajunge la o întelegere cu liderii Cvartetului, SUA şi ONU, pentru a se abandona iniţiativa unilaterală palestiniană”, a precizat el.

Cu toate acestea, Lieberman a spus că 125-130 de ţări ar putea să voteze în favoarea statalităţii palestiniene în cadrul Adunării Generale a ONU din septembrie. „Nu vrem să traim într-o fantezie”, a spus ministrul israelian de externe.

Lieberman este de părere că o iniţiativă de pace comună din partea celor trei mari partide din Israel – Likud, Israel Beiteinu şi Kadima – ar putea opri votul privind statalitatea palestiniană.

Ministrul de externe şi-a exprimat totuşi o preocupare majoră: dacă demersul unilateral privind statalitatea va reuşi, palestinienii vor fi membri ai Curţii Internaţionale de Justiţie /CIJ/, fapt care ar putea duce la urmăriri penale împotriva unor soldaţi şi ofiţeri ai IDF.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.